www.Învăţători.ro

Revenim şi ataşăm de această dată solicitările noastre pe textul depus la Parlament al Legii Educaţiei Naţionale.

          Ne punem speranţe, în orele şi zilele următoare, că parlamentarii români dar şi MECI şi Guvernul României să preia aceste propuneri ale noastre şi să le introducă în noua lege. Avem încă încredere că, aceste solicitări pe care le-am prezentat argumentat şi detaliat Domnului Preşedinte Traian Băsescu şi Doamnei Ministru Ecaterina Andronescu cu ocazia recentului nostru Congres dar şi celorlaţi demitari în drept de mult timp, pot fi cuprinse în textul final al legii şi aşteptăm să ni se comunice dacă se intenţionează acest lucru.

          Dacă legile educaţiei vor continua să conţină prevederi discriminatorii şi aberante în privinţa încadrării în învăţământul primar şi preşcolar luăm în considerare lansarea unui apel pentru boicotarea începutului de an şcolar la ciclul primar şi preşcolar, pichetarea MECI şi a Guvernului, precum şi pentru alte acţiuni de protest sau în instanţă.

          Magistraţii au refuzat să împartă dreptatea pentru salarii mai mari, noi suntem gata să înţelegem constrângerile financiare temporare şi curbele de sacrificiu, dar nu suntem dispuşi să acceptăm O LEGE NEDREAPTĂ va guverna sistemul de învăţământ pentru mulţi ai de acum încolo.

Ataşamente:

Propuneri AGIRo pentru legile educaţiei

Discriminări demne de teatrul absurdului

EXEMPLE DEMNE DE TEATRUL ABSURDULUI DIN PROIECTELE DE LEGI

1. Prin menţinerea funcţiei de institutor s-a ajuns la situaţii aberante ca în învăţământul primar, lucrând chiar la aceeaşi clasă, să fie salarizat mai bine cel cu studii mai puţine. Solicităm încadrare şi salarizare egale la muncă şi studii egale. Aceasta se poate face doar prin eliminarea funcţiei de institutor şi încadrarea celor care atât timp au fost discriminaţi, după caz, fie ca profesori cu studii superioare de scurtă durată fie profesori cu studii superioare de lungă durată. În problema încadrării în învăţământul primar există de mai mulţi ani nişte anomalii demne de teatrul absurdului. Funcţia de ,,institutor,, este un artificiu care permite nerecunoaşterea arbitrară în România a unei diplome de absolvire/licenţă de studii superioare. Astfel, în mod arbitrar, unii care predau în învăţământul primar şi preşcolar şi au studii superioare absolvite chiar la universităţi de prestigiu pot fi încadraţi inferior altora care lucrează în acelaşi învăţământ primar şi preşcolar şi au studii mai puţine şi absolvite poate la universităţi de mâna a doua. S-a ajuns prin instituirea funcţiei de institutor la situaţii aberante ca în preşcolar şi primar, lucrând chiar la aceeaşi clasă, să fie salarizat mai bine cel cu studii mai puţine.

Prin inventarea funcţiei de institutor se ajunge ca de fapt un cadru didactic cu liceul pedagogic şi studii superioare de lungă durată şi masterat să poată ajunge la finalul carierei la o încadrare maximă de 2,95, iar colegul său care predă la aceeaşi clasă dar are după un liceu agricol doar studii superioare de lugă durată să poată ajunge la 4,25 (deci invers proporţional cu studiile!). Învăţătorii şi educatoarele licenţiate sunt o resursă importantă în sistemul de învăţământ şi nu mai acceptă să fie încadraţi în mod diferit faţă de colegii profesori la număr egal de ore, la nivel egal de studii, la efort egal din punct de vedere metodic şi ştiinţific, uneori predând la aceeaşi clasă.

2. În privinţa absolvenţilor recent înfiinţatei specializări de Pedagogie a Învăţământului Primar şi Preşcolar, legea nu distinge două situaţii profund diferite. Unii absolvenţi PIPP au doar cei cei 3 ani Ciclul I Bolognia şi este firesc să fie încadraţi doar ca profesor 2 sau SSD. Alţi absolvenţi PIPP au anterior absolviţi şi 4-6 ani de liceu pedagogic şi este firesc să fie încadraţi doar ca profesor 1 sau S.

4-6 ani de liceu pedagogic + Ciclul I Bolognia PIPP şi este drept să conteze pentru a preda în învăţământul primar şi preşcolar cât 4 ani de liceu agricol + Ciclul II Bolognia.

Cei 7-9 ani de studii în domeniu (din care 4-6 obligatoriu la zi) trebuie să conteze cât cei 4-5 ani de studii în domeniu (făcuţi poate la ID) pentru a preda în învăţământul primar şi preşcolar.

Coroborând proiectul Codului Educaţiei cu legea unică de salarizare apar situaţii aberante prin care:

– prin inventarea funcţiei de institutor se ajunge ca de fapt un cadru didactic cu liceul pedagogic şi studii superioare de lungă durată şi masterat să poată ajunge la finalul carierei la o încadrare maximă de 2,95, iar colegul său care predă la aceeaşi clasă dar are după un liceu agricol doar studii superioare de scurtă durată să poată ajunge la 3,40 (deci invers proporţional cu studiile!). De văzut exemplele concrete din documentul ataşat.

– prin inventarea funcţiei de institutor se ajunge ca de fapt un cadru didactic cu liceul pedagogic şi studii superioare de lungă durată şi masterat să poată ajunge la finalul carierei la o încadrare maximă de 2,95, iar colegul său care predă la aceeaşi clasă dar are după un liceu agricol doar studii superioare de lugă durată să poată ajunge la 4,25 (deci invers proporţional cu studiile!). De văzut exemplele concrete din documentul ataşat.

– mai strigător la cer este că prin inventarea funcţiei de institutor se ajunge ca de fapt un cadru didactic cu studii superioare de lungă durată să aibă în şcoală, în primii ani de carieră, mai bine plătiţi decât el, angajaţi cu studii medii precum portarul şcolii, şoferul, pompierul, magazinerul, administratorul etc.

– un învăţător până să aibă la vreo 15 ani vechime şi să îi albească tâmplele poate avea în şcoală mai bine plătiţi decât el portarul şcolii, şoferul, pompierul, magazinerul, administratorul etc. Şi noi care credeam că în şcoală personalul de predare este cel mai important…. Nivelul maxim pe care îl poate atinge învăţătorul este 2,75. Când ne gândim că ,,şef formaţie muncitori,, din instituţiile de cultură primeşte cel puţin 3,30 şi poate ajunge la 3,50 ne vine să ne căutăm iar origini sănătoase fiindcă se pare că ciocanul este iar la putere şi i se va alătura poate şi secera….

3. Solicităm Doamnei Ministru Andronescu să facă public numele celor care se opun implementării în lege a articolului 9 din Constituţie şi al trendului european al creşterii rolului mediului asociativ. Cine are ceva de ascuns şi cui îi este teamă de prezenţa încă a unei persoane atunci când se iau decizii. Asociaţiile profesionale ale cadrelor didactice trebuie să aibă rol consultativ în luarea deciziilor atât la nivel ministerial, cât şi la nivelul inspectoratelor şcolare şi al unităţilor de învăţământ. Conform articolului 9 din Constituţia României «patronatele, sindicatele şi asociaţiile profesionale contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor». Nu cerem rol de decizie, nu cerem fonduri sau salarii. Solicităm doar rol de observator. Cu cât deciziile se iau mai descentralizat, cu atât mai mulţi actori prezenţi la luarea lor pot fi un factor potenţial de prevenire a erorilor şi abuzurilor.

4. Legea nu preîntâmpină situaţiile în care etnicilor români din Harghita şi Covasna le este uneori îngrădit dreptul la învăţământ în limba maternă. Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale dar şi elevii etnici români din localităţi din România în care etnia română este minoritară trebuie să aibă dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preunivesitar.

5. Legea nu prevede că şcolile şi cadrele didactice de etnie română de peste hotare fac interesul MECI şi al Inspectoratelor Şcolare Judeţene. Articolul 7 din Constituţie care afirmă sprijinul statului român pentru etnicii români de peste hotare trebuie să fie dezvoltat şi în Legea sau Codul Educaţie. Toate acestea cu respectarea legislaţiei statului respectiv şi a acordurilor bilaterale şi internaţionale la care acel stat este parte.

Iată articolele care sunt vizate de propunerile noastre în Legea Educatiei Nationale.

Partea a II-a Titlul III Cap VI Art 65 (25)

Partea a II-a Titlul VII Cap I Art 147 (5)

Partea a II-a Titlul VII Cap I Art 167 (6 si 7)

Partea a II-a Titlul VII Cap II Art 168 (7)

Partea a II-a Titlul IX Cap I Art 178 (alineat nou-9)

Partea a IV-a, Titlul II, Cap.I, Art 274 (1)

Partea a IV-a, Titlul II, Cap.I, Art 276 (9)

Partea a IV-a, Titlul II, Cap.I, Art 277 (1, 2)

Partea a IV-a, Titlul IV, Cap.I, Art 324 (2)

Partea a IV-a, Titlul V, Cap.I, Art 325

Viorel Dolha,

preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România