www.Învăţători.ro

Despre originea îndepărtată a obiceiurilor de 1 Martie și 8 Martie le-am vorbit mai tuturor generațiilor mele de elevi în fiecare primăvară.

La vechii romani, strămoșii noștri și stăpânii lumii, luna martie era prima lună din an și februarie era ultima lună a anului: Martius, Aprilis, Maius, Iunius, Iulius, Augustus, September, Octomber, November, December, Ianuarius , Februarius.

De aceea septembrie era luna a șaptea, octombrie era luna a opta, noiembrie a noua, decembrie a zecea.

Iată de ce îi spunem ”septembrie” (a șaptea) lunii care de fapt acum este a noua, de ce îi spunem ”octombrie” (a opta) lunii care de fapt este acum a zecea, de ce îi spunem ”noiembrie” (a noua) lunii care de fapt este acum a unsprezecea, de ce îi spunem ”decembrie” (a zecea) lunii care de fapt este acum a douăsprezecea.

Numele lunilor Iulius şi Augustus sunt târzii (de la împărații cu aceleași nume), la început numindu-se: Quinctilis, Sextilis.

După reforma lui Iulius Cezar, lunile martie, mai , iulie , august, octombrie, decembrie și ianuarie aveau 31 de zile , celelalte 30 şi februarie numai 28. La fiecare patru ani se adăuga câte o zi suplimentară între 23 şi 24 februarie care se şi numea ”bis sextus ante kalendas Martias” (de două ori a şasea zi înainte de calendele lui Marte) de unde numele de bisect.

Sărbătoarea Mărțișorului și oferirea în dar a mărțișoarelor marcau deci începutul unui an nou.

După vechiul calendar roman, se celebra la 1 Martie, care era prima zi de primăvară şi prima zi a Anului Nou – o sărbătoare a “matroanelor”, adică a soţiilor cetăţenilor romani şi a mamelor (mater familias), denumire dată, în semn de respect, femeilor căsătorite din aristocraţia romană (conotaţia ironică a cuvântului “matroană” intervenind târziu, în epoca modernă). Sărbătoarea era dedicată, de asemenea, Romei, primăverii si copiilor.

La sărbătoarea Matronalia (sau Matronaliile) participa şi zeul Marte, în semn de recunoaştere a reconcilierii dintre romani şi sabini, după legendarul eveniment al “Răpirii sabinelor”, despre care izvoarele latine spun că ar fi avut loc în timpul domniei lui Romulus. După întemeierea Romei şi popularea cetăţii cu bărbaţi, romanii – afirmă legendele – ar fi invitat la sărbătoarea “Consualia” poporul sabinilor, răpindu-le pe femeile nemăritate, ceea ce a condus la un lung război între cele două popoare, încheiat printr-un acord prin care se recunoştea sabinilor cetăţenia romană, iar suzeranul lor, Titus Tatius, a fost acceptat la conducerea Romei.

În acelaşi timp, chiar denumirea lunii martie vine de la Zeul roman Mars (Marte), zeu al războiului, dar şi al renaşterii naturii, protector al muncilor agricole şi al recoltelor, fondator şi ocrotitor al Romei, tatăl gemenilor Romulus şi Remus, rezultati din căsătoria cu vestala Rhea Silvia, preoteasă a zeiţei focului domestic, Vesta.

La romani, 1 martie, când se celebra Matronalia, însemna şi aniversarea inaugurării templului lui Junon (Iunona, de la latinescul “iuventus” – “tinereţe”), cea mai importantă zeitate feminină, regină a zeilor, protectoarea căsătoriilor şi a fecundităţii. Era numită şi “Lucina” (“cea care aduce nou-născutul la lumină”), pentru că ajuta femeile la naşteri. De asemenea, Iunona patrona fiecare primă zi a fiecărei luni (calende), deci şi prima zi din martie.

Cu prilejul sărbătorii Matronalia, Iunona era onorată cu flori aduse la templul construit pe una dintre cele şapte coline ale Romei. Femeile romane primeau, în această zi, cadouri şi bani de la soţii lor, apoi se îndreptau spre templul Iunonei, împodobite cu coroniţe de flori, pe care le depuneau la templu. Soţii, la rândul lor, se rugau pentru sănătatea şi fericirea nevestelor, iar acestea serveau masa sclavelor, aşa cum si bărbaţii îşi serveau sclavii la sărbătoarea Saturnaliilor (în decembrie, la începutul festivităţilor dedicate zeului Saturn).

Matronalia se mai numea şi “Kalendae feminarum” (Calendele femeilor), adică ceea ce numim astăzi “Ziua femeii”. Interesant este faptul că, în antichitatea latină, in luna martie, pe lângă Matronalia, se mai celebrau alte două zeităţi feminine – Vesta, zeiţă a familiei, a căminului, şi Anna Perenna (“Marea Mamă”, zeiţă a timpului), sărbătorită la 15 martie, împreună cu Jupiter (Jupiter Optimus Maximus), zeul suprem.

Aşadar, faptul că prima lună a primăverii, începând chiar cu 1 martie, este dedicată femeii nu este o invenţie a timpurilor moderne, ci se circumscrie unui arhetip al feminităţii, pe care subconştientul colectiv l-a conservat, chiar dacă, astăzi, cei mai mulţi ignoră aceste rădăcini arhaice ale sărbătorilor şi chiar dacă ziua de 8 Martie, de exemplu, este o sărbătoare laică, declarată ca “Ziua Femeii”, la iniţiativa unei jurnaliste, militantă socialistă, Clara Zetkin, în lupta pentru emanciparea femeilor.

CAP DE PRIMĂVARĂ, MĂRȚIȘORUL SAU ÎMBUNAREA LUI MARTE

Numele mărțișorului. A fost o vreme când, pretutindeni în vechea Europă, exista în preajma echinocțiului de primăvară un festival al renașterii naturii, o sărbătoare a fertilității, mai precis, un An Nou de primăvară.

În vechea Romă, de pildă, el începea pe 1 martie, adică în… ziua zeului Marte, Dies Martis (de unde, în românește … marți).

Să spunem că, nu întâmplător, prima lună a anului roman, după calendarul vechi, s-a numit martius mensis, adică luna lui Marte.

Nu întâmplător pentru că, în vechea Italie, Marte era întruchiparea Soarelui la echinocțiul de primăvară, „Soarele tânăr”, în plină putere fecundatoare, „un zeu al naturii, al primăverii, al câmpurilor și al pășunilor” (At. Marienescu), un zeu al rodirii și al belșugului, al înmulțirii grânelor și animalelor care doar mai târziu a devenit și zeul războiului, adică ocrotitorul ogoarelor care trebuiau apărate sau … cucerite de la vecini !

Să mai spunem că, în românește, martius a devenit marț, adică martie, și că strămoșii noștri autohtoni, ca să-l îmbuneze pe năvalnicul Marț, îl chemau Mărțișor, adică „bunule Marte” !

În treacăt să mai spunem că marț este cel mai vechi nume al lui martie, de vreme ce este moștenit din latină (îl au și aromânii: marțu), pentru că martie este un slavism intrat în română probabil când slava veche era limba bisericii: slavii îi spuneau lunii martie martii sau martu (probabil din greacă martios/μάρτιος, un împrumut din latina târzie).

De la Marte la mărțișor. Romanii îl rugau pe Marte să abată bolile, molimele și înghețul, ca unul ce era ocrotitorul câmpurilor, al livezilor, al pășunilor și al animalelor. Iată, de pildă, cum îl rugau Frații Arvali, preoții zeului, prin secolul al VI-lea î. Hr., să apere recoltele romanilor:

*****

O Lari, spre noi cătați și ne-ajutați !

Nu lăsa, Marte, molimile și prăpădul să cadă peste (noi) cei mulți !

Fii bogat, Marte, cum ești tu ! Peste prag, hai, saltă ! Hai, dincolo te-oprește !

Pe toți Semonii, rând pe rând, chema-va ! (sau chemați-i !)

O, spre noi cată, Marte, și ne ajută !

Biruitorule ! Biruitorule !

Semonii, adică spiritele semințelor !

***

Pe un asemenea ocrotitor al naturii îl îmbunau și strămoșii noștri, dacii romanizați, și-l rugau să le apere pomii și animalele, numai că îl vedeau în chip de Soare tânăr de primăvară.

Cum îl îmbunau ? Agățau în pomi și probabil în staul, dar și în casă, o amuletă, mărțișorul, adică „Bunul Marte”, menită să țină departe înghețul. Și nu numai ei. O făceau toate neamurile de traci… romanizați. Pentru că obiceiul „îmbunatului lui Marte” a supraviețuit la noi, la aromâni și la ceilalți români sud-dunăreni și la albanezi.

Interesant este că majoritatea popoarelor care au intrat în contact cu neamurile traco-geto-ilire romanizate au luat de la ele și obiceiul și numele mărțișorului.

… de la românii de la nord de Dunăre mărțișorul a ajuns și la ucraineeni…

… iar de la românii de la sud de Dunăre, în principal de la aromâni sau vlahi cum le spun grecii, mărțișorul a ajuns în calendarele populare ale grecilor, bulgarilor, sârbilor sau macedo-slavilor din Republica de la Scopje.

De altfel, numele mărțișorului în greacă: martaki/ μαρτάκι, martis/μάρτης (un latinism apărut în greaca medievală ca nume al lunii martie) sau martia/μαρτιά (un feminin popular)…

… sau numele lui în bulgară: martenița/ Мартеница, un diminutiv feminin…

… ne arată că, mai degrabă, sunt împrumutate din română…

… cu atât mai mult cu cât, în vechea Grecie, nu exista zeul Marte, ci zeul Ares.

Aromânii îi spun mărțișorului marțu, adică … martie, iar albanezii, verore, adică … vară !

Și mai e ceva, grecii aveau pe 1 Martie sărbătoarea rândunicii sau colindul rândunicii, helidonismata/ χελιδονίσματα, nu a mărțișorului, iar bulgarii, prin faptul că au încercat să istoricizeze mărțișorul prin descălecatul hanului Аспарух-Asparuh, în secolul al VII-lea, în actuala Bulgarie, dovedesc clar că-l simțeau ca pe un obicei străin pe care trebuia să-l… bulgarizeze!

Amuleta de care vorbeam trebuie că era un disc de lemn cu chipul stilizat al Soarelui, pe care oamenii și-l legau la mână sau la gât sau îl agățau în pomi, un disc legat de un șnur făcut din două fire de lână împletite, unul roșu și unul alb (sau negru, culoarea pământului bun de arat).

Amuleta era, de fapt, o … rugăciune.

Era semnul prin care Ocrotitorul Marte era rugat să recunoască oamenii, animalele sau pomii pe care trebuia să-i ocrotească, să-i ferească de boli și de gerul care putea ucide poamele încă nenăscute.

Cele două fire care legau amuleta-rugăciune erau, de fapt, o vrajă a trezirii la viață a pomilor roditori, o vrajă care ruga … zeul Soare la Anul Nou de primăvară să dăruiască pământului și viețuitoarelor lui … viață: alb-gălbuiul firului de lână, adică lumina soarelui, împletit cu roșul, adică sângele, simbolul vieții prin excelență.

Romulus Vulcănescu, de altfel, numește mărțișorul un „TALISMAN SOLAR”. În Mitologie română el a transcris un descântec cules din jud. Gorj în 1937 care sună așa:

*****

Sfinte Soare, Sfinte Soare

dăruiescu-ți mărțișoare,

‘n locu lor tu mă ferește,

de pistrui ce mă-nnegrește.

Ia-mi, te rog, negrețele

și dă-mi albețele,

fă-mi fața ca o floare,

Sfinte Soare, Sfinte Soare.

***

Și iată nota scurtă care însoțește descântecul: „La sfârșitul lunii martie, fetele care aveau pistrui pe față îndeplineau un rit arhaic: ieșeau în grădini sau pe ogor și aruncau mărțișoarele în sus, spre soare, spunând (acest descântec) în șoaptă”.

Sigur, e un descântec târziu care ne arată că se pierduse adevărata menire a acestei amulete folosite în riturile apotropaice, de alungare a răului, dar și în cele de trezire a forțelor vieții, de la Anul Nou de primăvară.

Și totuși, ne putem da seama că rolul descântecului lui era acela de a dărui … vitalitate: negrețele de pe piele nu sunt altceva decât semnele unui trup sleit de vlagă.

Credința pe care o avem și noi și grecii și bulgarii că fetele sau copiii, mai ales, purtau mărțișor ca să nu-i ardă soarele de … martie este, de fapt, o interpretare târzie și greșită a mărțișorului care, cum am spus, nu era altceva decât o rugăciune care trebuia să-i ferească pe purtătorii lui de … boli și să le dăruiască, după o iarnă lungă, vitalitate !

Grecii de pildă spun că o fată poartă mărțișor „ca să n-o ardă soarele” sau „să n-o înnegrească soarele” și au și un proverb care sună cam așa: „cine are fată aleasă-n casă, să fie văzută de soarele lui martie n-o lasă”/Απού ‘χει κόρη ακριβή,του Μάρτη ήλιος μην τη δει…

… iar bulgarii spun că poartă mărțișor ca să nu-i ia… Baba Marta (transformarea lui Marte în … Marta, de fapt, o variantă a Babei Dochia).

Presupunem că, la început, toată lumea purta mărțișorul legat la gât sau la mână, ca un talisman protector și că mărțișoarele se dăruiau, ca și azi, cu bucuria venirii primăverii și cu urări ca acestea: să fii sănătos, puternic, plin de viață, îmbelșugat, ca un pom roditor…

Cu timpul, însă, au început să-l poarte doar fetele și copiii, cărora mamele le puneau la gât sau la mână, înainte de răsăritul soarelui, chiar pe 1 martie, mica amuletă care trebuia să-i păzească.

Fetele și femeile tinere, ca unele care sunt… purtăroare de rod.

Cât timp se purta mărțișorul nu știm precis, știm doar că și la noi și la vecinii noștri se poartă în general până la sfârșitul lui martie, după care purtătorii lui îl atârnă în copacii înfloriți sau înmuguriți ca să … înflorească și să rodească ca ei. Este magia sorcovei !

Grecii, de pildă își lăsau mărțișorul (pe care îl purtau și-l mai poartă și azi ca pe o brățară, la mână) într-o tufă de trandafiri, când vedeau prima rândunică, ca vreo rândunică să-l ia și să-și facă cuib cu el.

La noi, mărțișorul se lasă, în lumea satului, în pomii înfloriți sau în tufele de trandafiri, la sfârșitul lui martie sau până la venirea … berzelor !

Cu timpul această amuletă de îmbunare a zeului Soare-Marte, patronul Anului Nou de primăvară în această parte a Europei, o amuletă care putea îndepărta bolile și frigul, a devenit un porte-bonheur.

Discul de lemn pe care era cioplit chipul soarelui a fost înlocuit de un bănuț de argint sau de aur și, mai târziu, cu mici figurine aducătoare de noroc: un trifoi cu patru foi, o potcoavă sau un coșar sau figurine-simboluri ale primăverii: rândunică, barză, flori, ghiocel.

Ce mai e de adăugat ?

Că MĂRȚIȘORUL, unul din ritualurile Anului Nou de primăvară care celebrează bucuria uriașă a învierii naturii și lumii, în general, este … DACO-TRACO-ROMÂNESC, oriunde s-ar afla- în Grecia, în Bulgaria, în Serbia, în Republica de la Scopje și chiar în Albania: o dovedește numele său, singurul care are legătură cu originile sale, anume ritul îmbunării zeului Marte-Soare, patronul agriculturii, nu însă în vechea Italie, ci în ținuturile locuite de traco-dacii romanizați !

Eu vă doresc tuturor o primăvară frumoasă și vă dăruiesc niște „măr-țișoare” imaginate de elevul meu, Dennis, pe când era în clasa a III-a (acum este în clasa a XI-a)! El mi-a arătat atunci astfel de „măr-țișoare” și m-a întrebat dacă ar fi potrivit să le dea doamnelor profesoare și fetelor din clasă. Sigur că l-am încurajat să le dea și i-am spus că îi apreciez imaginația. Eu, în schimb, m-am simțit discriminat (glumesc!). Mie, nefiind o doamnă, doar mi-a arătat „măr-țișoarele” dar nu mi-a dat niciunul. Are și calitatea de bărbat dezavantajele ei, mai ales primăvara…

DESPRE PROFESORUL CARE I-A MARCAT DESTINUL LUI EMINESCU

sau

ARON PUMNUL: DE LA ,,ÎNVĂŢĂTORULUI POPORULUI” LA ÎNVĂŢĂTORUL GENIULUI POPORULUI ROMÂN

(imaginea am creat-o cu AI)

Fără profesori și învățători nu am şti de Eminescu. Fără profesorii lui nici Eminescu nu ar fi fost Eminescu. Fără iubitul său profesor Aron Pumnul, Eminescu poate nici nu s-ar fi apucat de scris.

Când i-a murit profesorul Aron Pumnul, pentru Eminescu părea că s-a sfârșit lumea. A doua zi după înmormântare părăsește definitiv școala din Cernăuți și pornește pe jos spre Blaj, orașul pe care profesorul Pumnul i-a sfătuit să-l vadă. Blajul: „Roma Mică”, „cetatea învierii noastre”, „locul de unde a răsărit soarele românismului”.

DIN VIAȚA LUI ARON PUMNUL, CONDAMNAT LA MOARTE DE MAGHIARII DIN TRANSILVANIA ȘI INVITAT CA PROFESOR DE AUSTRIECII DIN BUCOVINA

Aron Pumnul (1818-1866), din comuna Cuciulata, Făgăraş, azi în judeţul Braşov. A urmat şcoala primară la Odorhei, de unde, în 1836, trece la liceul din Blaj, unde are ca profesori, printre alţii, pe G. Bariţiu şi S. Bărnuţiu, doi ani la liceul piarist din Cluj (1841-1843), urmează teologia şi filosofia, cu o bursă oferită de Episcopia din Blaj, la Viena, la Institutul „Sf. Varvara” și Societatea studenţească „Românimea cea tânără”, pe care el o crează în cadrul institutului. (Eminescu va merge pe jos de la Cernăuţi la Blaj, iar la Viena va înfiinţa şi el o societate studenţească ,,România jună” după modelul şi cu nume asemănător celei create de dascălul său).

La vârsta de 25 de ani, a fost numit profesor de filosofie la Blaj. Apoi, între 1843-1846, a studiat la Institutul teologic ”Sfânta Barbara” din Viena. Revenind la Blaj, și-a reluat activitatea de profesor de filosofie în școlile superioare.

Aron Pumnul desfășoară o activitate jurnalistică, alături de canonicul Timotei Cipariu. Ei au întemeiat două ziare: „Organul luminărei” (1847), mai târziu redenumit „Organul Națiunale” (1848) — primul ziar românesc cu litere latine și „Învățătorul poporului” (1848).

A rămas în istoria literară cu lucrarea „Lepturariu rumînesc cules de‘n scriptori rumâni“, în patru volume (şase părţi), tipărită la Viena în perioada 1862-1865. este prima antologie de literatură românească.

La revoluţia din 1848, lui A.Pumnul i s-a încredințat redactarea programului Revoluției Române din Transilvania. Acest program a fost adoptat de Adunarea Națională de la Blaj (15 mai 1848). A.Pumnul a avut un rol important în mobilizarea primei adunări populare din 18-30 aprile 1848). El a participat la lucrările Comitetului de Pacificațiune de la Sibiu, din care făceau parte Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Axinte Sever. Era o tentativă de aplanare a conflictului revoluționar româno-maghiar. Generalul Iosif Bem, comandantul forțelor miltare revoluținare ocupase Transilvania, încercă să-l prindă pe Aron Pumnul. Guvernul Teleki a dispus dizolvarea comitetului și punerea sub urmărire a unora dintre membri lui. Aron Pumnul a fost condamnat la moarte de autorităţile maghiare. Locuinţa şi bunurile sale din Blaj au fost distruse. Se ascunde un timp în satul său natal, Cuciulata, dar este nevoit să fugă și de aici ascuns de săteni într-un butoi când soldații unguri au intrat în sat. Acesta s-a retras în Valahia, unde Guvernul revoluționar de la București i-a oferit funcția de comisar de propagandă. După înăbușirea Revoluției Române din Valahia, Aron Pumnul s-a refugiat la Iași, apoi la Cernăuți. La Cernăuți este primit cu căldură de Hurmuzachi, iar autoritățile austriece (recunoscătoare pentru aportul în lupta împotriva rebelilor unguri) l-au numit pe A.Pumnul profesor de limba și literatura română la Liceul German.

La Adunarea de constituire a Societăţii pentru literatura şi cultura română în Bucovina, ţinută la 11/23 ian. 1865, în Cernăuţi, Aron Pumnul este ales membru de onoare alături de mitropoliţii Andrei Șaguna şi Alexandru Sterca Șulutiu, L. Vasile Pop, preşedintele Tribunalului suprem din Transilvania, Andrei Mocioni, episcopul Procopiu Ivacicovici, arhimandritul Popazu, Vincenţiu Babeş (cel care a înfiinţat reuniunea învăţătorilor români din Arad), Gh. Bariţ, Timotei Cipariu, A. Treboniu Laurian, Al. Papiu llarian, V. Alecsandri şi D. Bolintineanu.

Debutul literar al lui Eminescu, în broşura ,,Lăcrămioarele învăţăceilor gimnasiaşti la mormântul prea-iubitului lor profesor Arune Pumnul, răpăusat într-a 12/14 ianuarie, Cernăuţi, 1866” este oda funebră ,,La mormântul lui Aron Pumnul”. Nimeni nu poate şti cu siguranţă dacă Eminescu s-ar fi apucat de scris dacă dispariţia mentorului Aron Pumnul nu ar fi sfâşiat sufletul discipolului său de 16 ani.

Această broşură tipărită și distribuită omagial în chiar ziua înhumarii lui Aron Pumnul la cimitirul din Horecea (Cernăuţi) conține, pe lângă alte 4 poezii în limba română şi două în germană, şi debutul poetic al elevului de 16 ani Mihai Eminoviciu ,,La mormântul lui Aron Pumnul”. Volumul ,,Aron Pumnul: Voci asupra vieţii şi însemnătăţii lui” al lui I.G. Sbiera include în anexă broşura aceasta în care a debutat Eminescu.

LA MORMÂNTUL LUI ARON PUMNUL (versuri de M. Eminoviciu, elev privatist)

Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină,

Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta;

C-acuma din pleiada-ți auroasă și senină

Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină,

Se stinse-o dalbă stea!

Metalica, vibrânda a clopotelor jale

Vuiește în cadență și sună întristat;

Căci, ah! geniul mare al deșteptării tale

Păși, se duse-acuma pe-a nemuririi cale

Și-n urmă-i ne-a lăsat!

Te-ai dus, te-ai dus din lume, o! geniu nalt și mare,

Col? unde te-așteaptă toți îngerii în cor,

Ce-ntoană tainic, dulce a sferelor cântare

Și-ți împletesc ghirlande, cununi mirositoare,

Cununi de albe flori!

Te plânge Bucovina, te plânge-n voce tare,

Te plânge-n tânguire și locul tău natal;

Căci umbra ta măreață în falnica-i zburare

O urmă-ncet cu ochiul în tristă lăcrimare

Ce-i simț național!

Urmeze încă-n cale-ți și lacrima duioasă,

Ce junii toți o varsă pe trist mormântul tău,

Urmeze-ți ea prin zboru-ți în cânturi tânguioase.

În cânturi răsunânde, suspine-armonioase,

Colo, în Eliseu!…

A doua zi după înmormântarea profesorului său, în 25 ianuarie 1866, Eminescu, cu traista’n băț, pleacă pe jos din Cernăuţiul unde îşi petrecuse 7 ani din viaţă la Blaj fiindcă profesorul său îi spusese că este ,,orașul unde s’a născut conștiința națională a românilor”. Este o adevărată călătorie iniţiatică spre această „mică Romă” pe care fostul său dascăl a fost obligat de autorităţile maghiare să o părăsească (fusese condamnat la moarte) după revoluţia din 1848. Era un mod al discipolului de a arăta că îşi ţine jurământul de credinţă de a-i urma învăţătura şi calea.

            Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Botoşani, în parteneriat  cu Inspectoratul Școlar Botoșani și Casa Corpului Didactic Botoşani, demarează activităţile din cadrul celei de-a XV-a  ediţii a proiectului științific “ŞCOALA BOTOŞĂNEANĂ ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE”.

          Prin implementarea acestui proiect, ne propunem evidenţierea profesionalismului, creativităţii şi capacităţii inovatoare a cadrelor didactice, din Botoșani, din țară și de peste hotare, prin intermediul următoarelor activităţi, care se vor desfășura în ziua de 05 decembrie  2025, începând cu ora 15,30, în localul Casei Corpului Didactic Botoșani:

• Conferinţa Internaţională “EXEMPLE DE BUNE PRACTICI DIN ACTIVITATEA DIDACTICĂ ” – Ediția a XV-a;
• Expoziţie virtuală de fotografii cu aspecte din activitatea didactică a participanţilor laconferință;
• Expoziţie virtuală de carte didactică, cu autori cadre didactice participante la conferință;
• Galeria virtuală a proiectelor europene, desfășurate de către unii dintre colegii care participă la conferință,

   Participarea la conferință și publicarea în revista de specialitate, cu ISSN, nr. 29,30, editată de AIJBt, a materialului pregătit pentru conferință sunt posibile în condițiile prezentate în anexa atașată.

          Informații suplimentare referitoare la conferinţă, expoziţii şi  publicarea materialului veţi găsi în documentele atașate.

       Notă: Înscrierile la conferință se fac până pe data de 03.12.2025, ora 24 completând cu date și materiale formularul Google Forms. https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfd7ncxFK_oNGvITaCWSELR2T461QZyKWiGZvd-pREb66IvpQ/viewform?usp=dialog

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfd7ncxFK_oNGvITaCWSELR2T461QZyKWiGZvd-pREb66IvpQ/viewform?usp=dialog

În numele Consiliului Director al AIJBt,

prof. Corina Palade,

președinte AIJBt

,,Bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi în iubiri de moşie, apropiaţi-vă de sufletele noastre, ridicaţi-le până unde poate vrednicia şi conştiinţa voastră trează. Aşa Vă vrem!’’  din cuvântul de întâmpinare la al V-lea congres învăţătoresc din 1923 de la Arad

Schițele programelor activităților AGIRo din vara 2025 la care sunt deja înscriși colegi din 32 județe și 4 țări

Procedurile de înscriere la aceste activități se găsesc la https://agiro.ro/2025/05/13/pentru-cadre-didactice-invitatie-la-congres-scoala-de-vara-simpozion-international-publicare-articole-inscriere-in-asociatie-profesionala/

Înscrierile (cu și fără cazare) la activitatea din Galați (28-31 iulie) și Eforie Sud (3-8 august) se pot face doar după ce sunați întâi la 0723259290 pentru a vă confirma dacă mai sunt camere libere la hotel și locuri libere în sală! Abia după ce vă dau telefonic undă verde, completați formularul general de înscriere https://forms.gle/4VsAXVStYZj692Wk8

A.Schița PROGRAMULUI CONGRESULUI INTERNAȚIONAL AL CADRELOR DIDACTICE, AGIRo, Galați și Smulți, 28 – 31 iulie 2025 (PENTRU CEI DEJA ÎNSCRIȘI)

Doar celor deja înscriși la congresul de la Galați le voi trimite să completeze și un formular special pentru detalii privind meniul pentru care optează, loc în autocar (gratuite) pentru transport în cadrul județului Galați și variante de a servi masa/mesele cu noi și cei care nu au cerut cazare.

Ziua I: 28 iulie 2025

–           Participanții cazați la Hotel Ibis și Mercure achită reprezentantului desemnat de AGIRo eventuale diferențe de plată, apoi se cazează;

• 17,00 – 19,30 – întâlnire informală cu colegii gazde și (pentru doritori) eventual tur pietonal și vizite la Muzeul Istorie Culturii și Spiritualității  Galați și Biserica fortificată Sfânta Precista Galați;
• 18,00 – întâlnire a consiliului director al AGIRo pentru probleme organizatorice și pentru realizarea buletinelor de vot pentru a doua zi. Până în 28 iulie ora 18 se pot face propuneri și autopropuneri pentru următoarele funcții în AGIRo: președinte, vicepreședinți (2), membri în consiliul director (4), membri în comisia de cenzori (3). Propunerile și autopropunerile se fac asociatiainvatatorilor@gmail.com menționând nume și prenume, localitatea de domiciliu, funcția pentru care candidează, e-mail, telefon;
• 20,00 –cina la hotel și socializare. Cei înscriși cu cazare la hotel o au asigurată, cei care NU s-au înscris cu cazare pot să se înscrie acum pentru cină în formularul special dedicat meselor suplimentare urmând să plătească 75 lei la Galați pentru această cină.

Ziua a II-a: 29 iulie 2025

• 7,00-8,00- mic dejun la hoteluri (pentru cei cazați);
• 8,30-9,00 înregistrarea participanților la intrarea în sala Aula Magna a Universității „Dunărea de Jos” din Galați (și aici se pot achita eventuale diferențe de plată înainte de intrarea în sală);
• 9,00-11,45- deschiderea Congresului-prima parte (cuvântări, conferințe, moment artistic);
• 11,45-12,00 –pauză;
• 12,00-13,30 -partea a doua a Congresului (alegerea organelor de conducere, administrare și control ale AGIRo);
• 14,30-15,30 –prânz la hotel. Cei înscriși cu cazare la hotel îl au asigurat, cei care NU s-au înscris cu cazare pot să se înscrie acum pentru prânz în formularul special dedicat meselor suplimentare urmând să plătească 75 lei la Galați pentru acest prânz;
• 16,30- 18,00 – activități la Complexul Muzeal al Științelor Naturii Răzvan Angheluță, Galați;
• 18,30-19,30 – vizitarea Colegiului Național (Pedagogic)„Costache Negri” Galați;
• 20,00- cina la hotel. Cei înscriși cu cazare la hotel o au asigurată, cei care NU s-au înscris cu cazare pot să se înscrie acum pentru cină în formularul special dedicat meselor suplimentare urmând să plătească 75 lei la Galați pentru această cină. Acest formular să îl completeze toți pentru puteți opta între pește și friptură. Ni se va oferi o saramură de crap cu mămăliguță și artei iute, o plăcintă și un litru de apă plată sau minerală Cine nu vrea pește poate opta pentru friptură. La fața locului se pot comanda și alte cele pe lângă standardul de 75 lei.

Ziua a III-a, 30 iulie 2025

• 7,00-8,00-mic dejun la hoteluri (pentru cei cazați);
• 8,15-plecarea către comuna Smulți, Galați. Vor fi autocare sperăm gratuite. Cei înscriși cu cazare la hotel sunt automat înscriși și pentru transportul la Smulți. Cei care NU s-au înscris cu cazare pot să se înscrie acum pentru transportul la Smulți în formularul special dedicat transportului și meselor suplimentare;
• 9,30-16,00-program organizat și oferit de Primăria Comunei Smulți și Școala Generală „Ene Patriciu” Smulți (cuvântări, conferințe, prânz și serbare câmpenească – sperăm gratuite). Cei înscriși cu cazare la hotel sunt automat înscriși și pentru transportul la Smulți, . Cei care NU s-au înscris cu cazare pot să se înscrie acum pentru transportul la Smulți, conferințe, prânz și serbare câmpenească – sperăm gratuite în formularul special ca să știe gazdele cât să pregătescă;
• 17,30- vizita la Muzeul Satului- gospodărie tradiționala Galați- Pădurea Gârboavele;
• 20,00- cina la pe vapor la Restaurantul Cormoran de pe Faleza Dunării Galați. Cei înscriși cu cazare la hotel o au asigurată, cei care NU s-au înscris cu cazare pot să se înscrie acum pentru cină la Cormoranul  în formularul special dedicat meselor suplimentare și meniului de la Cormoranul urmând să plătească 75 lei la Galați pentru această cină;

Ziua a III-a, 31 iulie 2025

        –    7,30 -8,30 mic dejun la hoteluri (pentru cei cazați);

        –     9,30- 11,00 Vizită la Casa Cuza- Galați- activitate istorică;

        -12,00- prânz la hoteluri (pentru cei cazați). Cei înscriși cu cazare la hotel îl au asigurat, cei care NU s-au înscris cu cazare pot să se înscrie acum pentru prânz în formularul special dedicat meselor suplimentare urmând să plătească 75 lei la Galați pentru acest prânz.

Evenimentul AGIRo se desfășoară sub înaltul patronaj al Universității „Dunărea de Jos” din Galați, împreună cu Primăria Smulți și Școala Gimnazială „Ene Patriciu” din Smulți, în parteneriat cu Asociația Danubiana Galați, Inspectoratul Școlar Județean Galați, Asociația Profesională „Școala Gălățeană”, Casa Corpului Didactic Galați, Sucursala AGIRo Galați, Asociația Învățătorilor din Județul Galați, Colegiul Național „Costache Negri” Galați, Asociația Generală a Învățătorilor din România–filiala R.Moldova, Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Regiunea Cernăuți, Ucraina, Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia, Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Regiunea Odessa, Ucraina și Sucursala din Ungaria a AGIRo, în colaborare cu alte instituții naționale și locale. Sper ca la acest eveniment să nu lipsească nici președintele de onoare al AGIRo, domnul Igor Șarov, rectorul Universității de Stat a Moldovei.

Congresul Internațional al Cadrelor Didactice din România și al Cadrelor Didactice de Etnie Română de peste Hotare – al 47-lea congres al Asociației Generale a Învățătorilor din România (AGIRo), la 120 ani de la Congresul AGIRo ținut în 1905 la Galați – oraș care a format în Şcoala Normală „Costache Negri” 4 dintre cei 8 președinți ai AGIRo și la 120 ani de când sediul național al AGIRo și al Revistei sale a fost în Smulți (județul Covurlui, azi Galați), localitate în care au funcționat ca învățători 3 dintre cei 8 președinți ai AGIRo. Cu acest prilej va avea loc și a XXII–a ediție a Simpozionului Internațional „Portrete de dascăli” în memoria personalităților AGIRo legate de Galați (Ion Gh. Dumitraşcu, George P. Salviu, Dimitrie V. Țoni, Teodor D. Iacobescu, Ene I. Patriciu, Apostol D. Culea) sub eterna noastră deviză „Ca să fim noi oameni, au fost alți oameni și ca să fie alți oameni, suntem noi oameni” – N.Iorga.

            B. Schița PROGRAMULUI ediției a XIII-a a Școlii Internaționale de Vară a Cadrelor Didactice din România și Cadrelor Didactice de Etnie Română de peste Hotare, Eforie Sud, 3-8 august 2025 (PENTRU CEI DEJA ÎNSCRIȘI)

Procedurile de înscriere la aceste activități se găsesc la https://agiro.ro/2025/05/13/pentru-cadre-didactice-invitatie-la-congres-scoala-de-vara-simpozion-international-publicare-articole-inscriere-in-asociatie-profesionala/

Înscrierile (cu și fără cazare) la activitatea din Galați (28-31 iulie) și Eforie Sud (3-8 august) se pot face doar după ce sunați întâi la 0723259290 pentru a vă confirma dacă mai sunt camere libere la hotel și locuri libere în sală! Abia după ce vă dau telefonic undă verde, completați formularul de înscriere https://forms.gle/4VsAXVStYZj692Wk8

Există și varianta ca la hotel Crișana din Eforie Sud să serviți DOAR masa în  cele 5 zile. În acest caz, în formularul de mai sus NU scrieți 1205 lei la rubrica hotel ci scrieți 705 lei /persoană pentru toate mesele din cele 5 zile în total.

            Vor avea loc dezbateri, cursuri, conferințe, prezentări de exemple de bună practică, prezentări de carte școlară și material didactic vor avea loc între orele 10 – 12 în zilele de 4, 5, 6, 7 și poate 8 august în sala dela Hotel Crișana.

Sperăm ca evenimentul AGIRo se va desfășura sub înaltul patronaj al Universității de Stat a Moldovei, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Constanța, Casa Corpului Didactic Constanța, Liceul Teoretic “Carmen Sylva” din Eforie Sud, Asociația Generală a Învățătorilor din România–filiala R.Moldova, Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație, Editura SIGMA, Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Regiunea Cernăuți, Ucraina, Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia, Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Regiunea Odessa, Ucraina și Sucursala din Ungaria a AGIRo, în colaborare cu alte instituții naționale și locale.

ETAPA a III-a de înscrieri la activitățile din vara 2025.

Înscrierile (cu și fără cazare) la activitatea din Galați se pot face doar după ce sunați întâi la 0723259290 pentru a vă confirma dacă mai sunt camere libere la hotel și locuri libere în sală! Abia după ce vă dau telefonic undă verde, completați formularul de înscriere de la finalul invitației.

Înscrierile (cu și fără cazare) la activitatea din Eforie Sud se pot face doar după ce sunați întâi la 0723259290 pentru a vă confirma dacă mai sunt camere libere la hotel și locuri libere în sală! Abia după ce vă dau telefonic undă verde, completați formularul de înscriere de la finalul invitației..

Descărcați de mai jos varianta nouă a invitației în Word

ACTIVITATEA NR. 1

În perioada 28 – 31 iulie 2025, la Galați și la Smulți (județul Galați) se va desfășura Congresul Internațional al Cadrelor Didactice din România și al Cadrelor Didactice de Etnie Română de peste Hotare – al 47-lea congres al Asociației Generale a Învățătorilor din România (AGIRo), la 120 ani de la Congresul AGIRo ținut în 1905 la Galați – oraș care a format în Şcoala Normală „Costache Negri” 4 dintre cei 8 președinți ai AGIRo și la 120 ani de când sediul național al AGIRo și al Revistei sale a fost în Smulți (județul Covurlui, azi Galați), localitate în care au funcționat ca învățători 3 dintre cei 8 președinți ai AGIRo. Cu acest prilej va avea loc și a XXII–a ediție a Simpozionului Internațional „Portrete de dascăli” în memoria personalităților AGIRo legate de Galați (Ion Gh. Dumitraşcu, George P. Salviu, Dimitrie V. Țoni, Teodor D. Iacobescu, Ene I. Patriciu, Apostol D. Culea).

La acest congres se vor ține și alegeri pentru conducerea AGIRo.

Va putea participa orice cadru didactic care a achitat sau care achită cotizația anuală de 25 lei sau care este membru al unei sucursale ce a achitat cotizația anuală de 100 lei sau este membru al unei asociații județene ce a achitat cotizația anuală de 200 lei. Fiecare participant trebuie să achite și taxa de participare de 30 lei. Din aceste sume se realizează mape, bannere și se acoperă și cheltuieli care fac posibilă participarea invitaților de peste hotare.

            Există și posibilitatea publicării de articole în publicațiile AGIRo cu ISSN și ISBN. Pentru fiecare articol se va achita 30 lei și articolele se trimit la asociatiainvatatorilor@gmail.com până în 10 august.

Pentru cei care au nevoie de cazare și masă am rezervat 300 locuri la două hoteluri din Galați, hoteluri apropiate și cu aceeași conducere:

Voucherele noi vor putea fi folosite (acum achitați doar cotizație+taxe participare+taxe articole și precizați doar că veți achita cazarea și masa cu vouchere în iulie la recepția hotelurilor).

Cei care au vouchere de vacanță vechi, care expiră înainte de începerea activității să îmi scrie la asociatiainvatatorilor@gmail.com  ca să le spun cum pot achita înainte.

SERVICII CAZARE și MASĂ începând cu cina din 28 iulie și terminând cu prânzul din 31 iulie:

a. La Hotel IBIS STYLES Dunarea Galati (3*). Sunați întâi la 0723259290 să vă comunic dacă sunt camere libere. Completați linkul de înscriere abia după ce ați primit telefonic undă verde.

Web page: https://all.accor.com/hotel/B636/index.en.shtml

-în cameră single + toate mesele + taxă oraș= 1256 lei/ persoană. Cu tot cu cotizație (25 lei/an) și taxa de participare (30 lei) = 1311 lei. Eventual adăugați câte 30 lei pentru fiecare articol.

-în cameră dublă + toate mesele + taxă oraș= 948 lei/ persoană. Cu tot cu cotizație (25 lei/an) și taxa de participare (30 lei) = 1003 lei. Eventual adăugați câte 30 lei pentru fiecare articol.

-în cameră triplă + toate mesele + taxă oraș= 873 lei/ persoană. Cu tot cu cotizație (25 lei/an) și taxa de participare (30 lei) = 928 lei. Eventual adăugați câte 30 lei pentru fiecare articol..

b. La Hotel MERCURE Galati Centrum (4*). Sunați întâi la 0723259290 să vă comunic dacă sunt camere libere. După ce ați primit telefonic undă verde.

Web page: https://all.accor.com/hotel/B637/index.en.shtml

-în cameră single + toate mesele + taxă oraș= 1437 lei/ persoană. Cu tot cu cotizație (25 lei/an) și taxa de participare (30 lei) = 1492 lei. Eventual adăugați câte 30 lei pentru fiecare articol.

-în cameră dublă + toate mesele + taxă oraș= 1063 lei/ persoană. Cu tot cu cotizație (25 lei/an) și taxa de participare (30 lei) = 1118 lei. Eventual adăugați câte 30 lei pentru fiecare articol.

-în cameră triplă + toate mesele + taxă oraș= 965 lei/ persoană. Cu tot cu cotizație (25 lei/an) și taxa de participare (30 lei) = 1020 lei. Eventual adăugați câte 30 lei pentru fiecare articol.

ACTIVITATEA NR. 2

În perioada 3 august – 8 august 2025, la Eforie Sud, județul Constanța se va desfășura ediția a XIII-a a Școlii Internaționale de Vară a Cadrelor Didactice din România și Cadrelor Didactice de Etnie Română de peste Hotare. Cu acest prilej va avea loc și a XXII–a ediție a Simpozionului Internațional „Portrete de dascăli” în memoria personalităților AGIRo legate de Galați (Ion Gh. Dumitraşcu, George P. Salviu, Dimitrie V. Țoni, Teodor D. Iacobescu, Ene I. Patriciu, Apostol D. Culea).

Va putea participa orice cadru didactic care a achitat sau care achită cotizația anuală de 25 lei sau care este membru al unei sucursale ce a achitat cotizația anuală de 100 lei sau este membru al unei asociații județene ce a achitat cotizația anuală de 200 lei. Fiecare participant trebuie să achite și taxa de participare de 30 lei. Din aceste sume se realizează mape, bannere și se acoperă și cheltuieli care fac posibilă participarea invitaților de peste hotare. Sunați întâi la 0723259290 pentru a vă confirma dacă mai sunt camere libere la hotel și locuri libere în sală!

            Există și posibilitatea publicării de articole în publicațiile AGIRo cu ISSN și ISBN. Pentru fiecare articol se va achita 30 lei și articolele se trimit la asociatiainvatatorilor@gmail.com până în 10 august.

            Pentru cei care au nevoie de cazare și masă am rezervat 105 camere duble și triple la Hotel Crișana (2*) din Eforie Sud (https://hotelcrisanaeforie.ro/ ) începând cu cina din 3 august și terminând cu prânzul din 8 august. Cazarea și masa costă 241 lei/ zi/ persoană (pentru 5 zile costă 1205 lei). Cu tot cu cotizație (25 lei/an) și taxa de participare (30 lei) = 1260 lei. Eventual adăugați câte 30 lei pentru fiecare articol. Sunați întâi la 0723259290 pentru a vă confirma dacă mai sunt camere libere la hotel și locuri libere în sală!

            Există și varianta ca la hotel Crișana din Eforie Sud să serviți DOAR masa în  cele 5 zile. Costă 705 lei /persoană.

Voucherele noi vor putea fi folosite (acum achitați doar cotizație+taxe participare+taxe articole și precizați doar că veți achita cazarea și masa cu vouchere în august la recepția hotelului).

Cei care au vouchere de vacanță vechi, care expiră înainte de începerea activității să îmi scrie la asociatiainvatatorilor@gmail.com  ca să le spun cum pot achita înainte.

PROCEDURA DE PLATĂ ȘI ÎNSCRIERE

Întâi adunați toate sumele care sunt în lei (RON):

-cotizația de 25 lei/an sau multiplu de 25 dacă achitați pentru mai mulți ani;

-taxa de publicare articol/articole cu ISBN și/sau ISSN de 30 lei/articol sau multiplu de 30 dacă achitați pentru mai multe articole;

-taxa de participare pentru Galați de 30 lei pentru toată lumea (inclusiv însoțitori);

-cazarea + masa + taxa de oraș pentru Galați

-taxa de participare pentru Eforie Sud de 30 lei pentru toată lumea (inclusiv însoțitori);

-cazarea + masa sau doar masa pentru Eforie Sud

Faceți întâi calculul pentru fiecare persoană separat, apoi faceți calculul pentru întregul dumneavoastră grup. Suma obținută pentru întregul dumneavoastră grup o achitați apoi integral, printr-o singură depunere online de pe card sau la ghișeele bancare sau prin mandat poștal, în contul: Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România, cod fiscal 23564572, cont CEC Bank Arad (sucursala Bdul. Revoluţiei nr. 5-7), cod IBAN RO32CECEAR0137RON0355948. Dovada plății o veți atașa în formularul de înscriere. Nu luăm în considerare înscrierile care nu au atașată dovada plății în chiar formularul de înscriere. Nu vă grăbiți să faceți plăți multe și mărunte fiindcă vi se iau comisioane atât dumneavoastră cât și din contul AGIRo. Faceți o singură plată cu întreaga sumă a grupului dumneavoastră.

Completați formularul în chiar ziua în care ați făcut plata și abia după ce v-am dat telefonic ok-ul dacă mai sunt locuri disponibile sau nu atașând apoi în formular și dovada scanată a documentului de plată.

Colegii de peste hotare sunt scutiți de cotizație și taxă de participare. În rest se înscriu și dumnealor în formular. Doar acești colegi de peste hotare pot să nu facă plăți bancare la înscriere (dacă nu pot) ci vor preciza în formular că au dat banii responsabililor de grup, partenerilor noștri de peste hotare.

Partenerii permanenți de peste hotare:

Asociația Generală a Învățătorilor din România–filiala R.Moldova, președinte Mariana Marin – agiro.moldova@gmail.com

Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia, președinte Dragan Stojanjelović – draganstojanjelovic@gmail.com, persoană de contact Dorinel Stan sdorinel@gmail.com

Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Regiunea Cernăuți, Ucraina, coordonator Mariana Piligaci – mpiligach@gmail.com vicepreședinte Oxana Medvedi – https://www.facebook.com/oxana.medvedi

Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Regiunea Odessa, Ucraina, președinte Mihail Mecineanu- myechinyanu@gmail.com

Colegii din Transcarpatia au ținut legătura cu noi prin doamna prof. Shiman Viorika de la Școala românească din Apșa de Mijloc https://www.facebook.com/viorika.shiman

Sucursala AGIRo din Ungaria, președinte Lucian Olteanu luciolteanu@gmail.com

IMPORTANT:  completați formularul de înscriere urmând linkul de mai jos pentru absolut toate persoanele din grupul dumneavoastră (inclusiv copii). Să completați câte un formular pentru fiecare participant, inclusiv copii!:  ( trebuie să aveți adresă de gmail).

Completați formularul de înscriere la aceste activități doar după ce ați citit precizările de mai sus: https://forms.gle/4VsAXVStYZj692Wk8

Membrii AGIRo beneficiază de reduceri dn partea brandului NumLit https://copilul-meu.numlit.eu/