www.Învăţători.ro

În perioada 10-12 iulie 2012, a avut loc la Buşteni, jud. Prahova, al XXXIII-lea Congres al AGIRo, Congres al Cadrelor Didactice din România şi al Cadrelor Didactice Române de peste Hotare. Găzduită de Hotel „Silva“ şi de Centrul Cultural „Aurel Stroe“ din staţiune, ampla manifestare s-a bucurat de prezenţa unor mari personalităţi din învăţământul românesc.

Iată o cronică în imagini a evenimentului:

–

Cronica Congresului al XXXIII-lea al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIRo)

 

            În perioada 10-12 iulie 2012, s-au desfăşurat, la Buşteni, judeţul Prahova, lucrările celui de-al XXXIII- lea Congres al AGIRo, Congresul cadrelor didactice din România şi de peste hotare, la care au participat peste 300 educatoare, învăţători şi profesori din toate judeţele ţării şi din Republica Moldova, cuprinşi în 29 de asociaţii/sucursale judeţene  ale AGIRo.

            Deschiderea lucrărilor, care a avut loc în cocheta sală a Centrului Cultural „Aurel Stroe” din staţiunea turistică Buşteni, a fost făcută de către vicepreşedintele AGIRo, prof.Victoriana-Aprilia Gălbenuş (Ialomiţa), care a adresat un bun venit tuturor participanţilor şi a prezentat tematica de desfăşurare şi invitaţii congresului.

            După intonarea Imnului de Stat al României şi a Imnului Învăţătorilor, s-a adresat participanţilor, cu un cuvânt de bun venit şi învăţătură, preotul paroh, Grigorie Virgil, de la Biserica Domnească din Buşteni.

            Printre ideile expuse auditorului, de către reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române, subliniem pe cele legate de faptul că „şcoala s-a născut în sânul bisericii”, amintind de apariţia primei şcoli româneşti în biserica din Şcheii Braşovului şi de tipărirea manualelelor şi cărţilor în tipografiile bisericeşti, păstrându-se astfel şi identitatea de limbă, pe lângă cea de credinţă.

            „Instruirea şi credinţa trebuie să meargă mână în mână în formarea personalităţii umane, fiindcă ne-am născut creştini, iar biserica a avut şi are grijă de formarea morală a omului, acesta fiind şi rostul introducerii religiei ca disciplină de studiu în şcoala românească, după Revoluţia din 1989. Dacă şcoala se ocupă cu instruirea omului, atunci biserica trebuie să se ocupe de sufletul acestuia. Una fără alta nu s-ar putea realiza cu folos pentru om. Prin intrarea noastră în UE, riscăm să ne pierdem identitatea, limba şi credinţa. Nu trebuie să uităm de unde am plecat, de unde suntem şi încotro ne îndreptăm! Numai comunismul a minimalizat biserica, religia şi credinţa oamenilor şi a scos religia din şcoală! Nu am vrea să se mai ajungă la aşa ceva!”, a conchis preotul paroh, Grigorie Virgil.

            Cu viu interes a fost ascultat, în continuare, Vasile Molan, profesor univ. dr. la Universitatea Bucureşti, care a participat, în calitatea de invitat şi formator, la toate congresele AGIRo, începând cu 2008. Pentru domnia sa, este un obicei plăcut să se întâlnească, an de an, cu o parte dintre cadrele didactice din ţară şi de peste hotare şi cu foştii studenţi, pentru a împărtăşi impresii şi a face aprecieri cu privire la mersul şcolii româneşti.

            Încă de la începutul intervenţiei sale, prof. Molan arată că Ziua Învăţătorului ar trebui să fie stabilită definitiv, de către diriguitorii şcolii, în data de 30 iunie şi nu pe 5 iunie!, aşa cum este stabilită în prezent. „Ce este mai plăcut pentru noi, cadrele didactice, să sărbătorim, la începutul lunii iunie, pe întâi, Ziua Copilului, iar la sfârşitul lunii iunie, pe 30, Ziua Învăţătorului!” , a continuat profesorul Molan, fiind în asentimentul tuturor celor prezenţi la congres.

            Făcând analiza stării şcolii româneşti actuale, profesorul Vasile Molan, cadru didactic la facultatea de psihologie şi ştiinţe ale educaţiei şi autor de programe şi manuale şcolare, arată că pe majoritatea oamenilor, datorită greutăţilor zilnice, nu-i preocupă şcoala decât în mică măsură, vorbindu-se mai mult despre învăţământ doar la afişarea rezultatelor elevilor la examenele naţionale, care au fost şi sunt de doi ani de zile catastrofale!

            Propune un bacalaureat diferenţiat, fiindcă elevii ar rezolva mai bine subiectele alcătuite după profilul şi specializarea liceului parcurs. Fără a afecta imaginea profesorului, elevii nu se plâng de subiecte, ci de faptul că s-au introdus sistemele de supraveghere şi nu mai pot copia, folosind diferite metode sau în înţelegere cu supraveghetorii !

            Rezultatele slabe din ultimii doi ani de examen de bacalaureat au arătat că, datorită tolerării copiatului, elevii au o „cultură a exprimării şi scrierii deficitare, nu ştiu ce construiesc şi ce exprimă, elevii vin din ce în ce mai slab pregătiţi în învăţământul superior”.

            Din păcate, şcoala de astăzi promovează insuficient valorile morale, sociale, civice şi comportamentale, iar multe probe/examene se promovează pe portofolii, în detrimentul unor probe scrise şi orale serioase!

            Abordând didactica disciplinei, profesorul Vasile Molan pune accent pe importanţa lecţiei ca principală formă de realizare a competenţelor, aptitudinilor, abilităţilor şi comportamentelor elevilor, evidenţiindu-se creativitatea profesorului în actul didactic, profesorul facând acte de creaţie prin lecţiile pe care şi le proiectează, pe relaţia profesorului cu elevii care trebuie să se schimbe permanent (pentru că şi elevii de astăzi s-au schimbat mult faţă de cei din trecut!), iar pe elevi trebuie să-i determinăm „să fie cititori de lectură şi nu ascultători de lectură”!

            Conţinuturile predării trebuie selectate atent de către autorii de manuale, pentru a fi reţinute şi utilizate uşor de către elevi în diferite contexte ale vieţii, fiindcă este ignorată mult legătura cu realitatea la multe lecţii, în special, în învăţământul preuniversitar.

            Multe lacune se întâlnesc şi în modul de apreciere a lecţiilor susţinute de profesori, cu ocazia inspecţiilor de grad sau a altor forme de îndrumare şi control, deoarece se folosesc o multitudine de criterii de apreciere, când de fapt lecţia este aceeaşi, în orice context de susţinere a acesteia !

            De educaţia patriotică se vorbeşte şi se face foarte puţin în şcoală, iar orientarea şcolară se face după criteriul „elevii buni să meargă la liceul teoretic, iar cei slabi la liceul tehnologic!”

            Despre noua lege a educţiei se spune că are multe imperfecţiuni, dar schimbările trebuie să se facă gradual, de la curriculă la structura sistemului şcolar şi terminând cu motivarea profesorilor pentru a face o muncă de calitate. „Deciziile sunt bune dacă au o finalitate bună!” (în sistemul de învăţământ!) şi-a finalizat cuvântul profesorul Vasile Molan.

            Discursul învăţătorului pensionar Gheorghe Amaicei, preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ, s-a axat pe trei priorităţi: personalitatea învăţătorului, învăţătorul şi politica şi starea învăţătorului activ şi pensionar.

            Despre rolul şi personalitatea învăţătorului în şcoală şi comunitate, se arată că „nu ministerul face şcoala, ci învăţătorul, pentru că pentru copil învăţătorul reprezintă universul său şi nu ministerul!” Se enunţă mai multe citate înţelepte: „De pregătirea şi  conduita învăţătorului depinde şcoala”(Simion Mehedinţi) şi în sistemul şcolar „mulţi lucrează, puţini gândesc!” (Mihai Eminescu) sau „fără apostoli nu progresează societatea” şi „ce uşor uităm sufletul copilului, sufletul nostru de ieri”.

            Despre învăţătorul şi politica, printr-un citat dintr-o revistă din 1909, învăţătorul Amaicei aminteşte că „învăţătorii trebuie să se ferească a se înscrie în cluburile politice, fiindcă politica face mult rău şcolii” (lucru valabil şi astăzi!).

            Se insistă pe reconsiderarea statutului învăţătorului activ şi pensionar în societate, fiindcă aprecierea şcolii şi a dascălilor săi în societatea de astăzi este diferită şi lipsită de obiectivitate, mai ales prin prisma presei scrise şi audio-vizuale.

            Profesorul Dănuţ Parpală, preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor Teleorman, vine în faţa auditorului Congresului cu o serie de propuneri pe care doreşte să le transmită şi ministrului educaţiei, Ecaterina Andronescu: de revăzut situaţia clasei pregătitoare care este insuficient pregătită pentru a fi preluată la învăţământul primar (infrastructură, cadru curricular, cadre didactice etc ), prin noul plan – cadru, la clasele I-IV, se acordă doar 5-6 ore de limbă şi comunicare, ora de lectură la clasele I-IV nu este clar localizată în planul cadru, materialele didactice să se procure în urma unor licitaţii corecte, să se revizuiască structura anului şcolar, programarea „Săptămânii altfel” să rămână la latitudinea şcolilor, testele iniţiale să se susţină în prima săptămână a noului an şcolar, reînfiinţarea şcolilor desfiinţate/comasate, desfiinţarea finanţării per capita, portofoliul de evaluare a elevului se aplică greu şi este irelevant în aprecierea acestuia, reprezentarea cadrelor didactice în consiliul de administraţie al şcolii este nesemnificativă, numirea directorului cu acordul primarului şi al consiliului local politizează excesiv şcoala, ziua învăţătorului să fie pe 30 iunie, titularizarea să fie cu subiecte unice de la minister şi cu un singur centru de corectare, să fie recunoscuţi reprezentaţii AGIRo la nivel de ISJ şi minister, să fie recunoscute cursurile de formare desfăşurate prin AGIRo, la fel cum sunt recunoscute cele desfăşurate de CCD-uri, să se deruleze proiectele POSDRU întocmite, nu să se amâne etc.

            Prof.dr. Mariana Marin, preşedintele AGIRo, filiala din Republica Moldova, în cuvântul său arată că filiala AGIRo a fost înfiinţată în 2010, are peste 600 de membri activi şi peste 150 membri onorifici. Deşi în Republica Moldova există multe asociaţii profesionale ale cadrelor didactice, numai AGIRo activează, având peste 30 de acorduri de colaborare şi parteneriate încheiate cu diferite instituţii.

            Reaminteşte participanţilor invitaţia de a veni în perioada 3-5 august, 2012, la Chişinău, la simpozionul „Academia Învăţătorilor” şi solicită autorităţilor în drept redobândirea cetăţeniei române pentru învăţătorii din Republica Moldova, în scopul migrării acestora în spaţiul european.

            Totodată, mulţumeşte doamnei Aprilia Gălbenuş pentru donaţia de carte românească făcută elevilor moldoveni în anul şcolar recent încheiat şi invită colegii să participe cu articole de specialitate pentru a fi publicate în revista „Învăţătorul Modern”, ce apare la Chişinău.

            În continuare, Aprilia Victoriana Gălbenuş, vicepreşedintele AGIRo, face o dare de seamă a asociaţiei pe ultimii 4 ani de zile, arătând realizările şi neîmplinirile, aducând mulţumiri preşedintelui AGIRo, Viorel Daniel Dolha, pentru înfiinţarea asociaţiei, iar în final, au loc intervenţii din partea asociaţiilor/sucursalelor din Constanţa, Vrancea, Braşov şi Sibiu.

            După orele 16.00, prin prezenţă şi prin cuvânt, a animat sala Congresului, primarul Buşteniului, economistul doctor, Emanoil Savin, un moldovean venit din comuna boxerului Lucian Bute, Pechea, Galaţi. Acesta a captat sala prin „soluţiile” ingenioase de a dezvolta localitatea şi prin sprijinul consistent acordat şcolilor din oraşul Buşteni. Se bucură de o mare popularitate în această comunitate, fiind la al treilea mandat de primar.

            Pentru a încânta auditoriu, în special pe ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, primarul Emanoil Savin spune că va continua să susţină şcolile, profesorii şi elevii cu rezultate excepţionale, acordându-le premii în bani, materiale ducaţionale etc.

            Cu viu interes a fost urmărită intervenţia ministrului educaţiei, Ecaterina Andronescu, care a trebuit să răspundă multor întrebări venite din rândul participanţilor la congres.

            După mulţumirile aduse primarului de Buşteni, pentru buna găzduire a Congresului AGIRo şi pentru faptul că şeful urbei „a luat învăţământul în braţe, încă de la primul mandat de primar”, Ecaterina Andronescu se adresează participanţilor cu aceeaşi formulă convingătoare, lansată şi la Congresul trecut de la Amara, că „dascălii sunt constructorii naţiunii” (Barak Obama), dorind astfel să gratuleze cadrele didactice pentru activitatea lor.

            Rezultatele de la evaluarea naţională şi de la bacalaureat au produs şocuri mari diriguitorilor învăţământului, iar Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei, doreşte să descarce presiunea pe care o are şi cadrelor didactice din sala congresului, căutând împreună soluţii de îndreptare a lucrurilor.

            Din statistica prezentată de ministrul educaţiei, reiese că 56.000 din elevii clasei a VIII-a nu au luat nota 5 la evaluarea naţională, din care 37.000 sunt din mediul rural! Mediile mari obţinute de elevii clasei a VIII-a sunt ale celor din mediul urban, ceea ce arată că învăţământul rural a devenit o mare problemă pentru învăţământul românesc! Principala cauză, după părerea ministrului educaţiei, ar fi comasarea/desfiinţarea şcolilor din mediul rural.

Rezultate negative s-au înregistrat şi la bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2012. Din 180.000 elevi înscrişi la bacalaureat, doar 43,02% au promovat examenul, faţă de 44% în 2011! Mai bine de 100.000 de elevi nu au promovat bacalaureatul (12.000 elevi au luat note între 5 şi 6, nepromovând bacalaureatul!) şi acest lucru trebuie să îngrijoreze pe toată lumea şcolii, fiindcă „societatea se va uita urât la profesori”, spune ministrul educaţiei!

            Liceul românesc s-a polarizat foarte mult şi în privinţa rezultatelor la examenul de bacalaureat, 85% din elevii liceelor teoretice promovează bacalaureatul, în timp ce elevii din liceele tehnologice doar 15% !

            Absolvenţii de liceu din seriile anterioare promovează greu bacalaureatul şi de aceea trebuie determinaţi să-şi susţină bacalaureatul în anul terminării liceului.

            Aşadar, probleme mari sunt la liceele tehnologice, legate de programele şcolare, de multitudinea modulelor de parcurs, de progresul slab la învăţătură al elevilor claselor IX-XII, de pregătirea profesorilor pentru lecţii, de demotivarea salarială etc.

            Prima soluţie de remediere, propusă de ministrul educaţiei, este ca, după o analiză atentă şi riguroasă, fiecare liceu, care a înregistrat rezultate slabe la bacalaureat, să găsească soluţii de pregătire suplimentară cu elevii pe timpul verii, inclusiv cu plata profesorilor implicaţi, pentru ca o bună parte din asolvenţii de liceu să poată promova în etapa a doua a examenului de bacalaureat.

            La multitudinea întrebărilor puse din sală, ministrul educaţiei încearcă să răspundă cu multă atenţie şi reţinere, deoarece consideră că noua lege a educaţiei a produs multe disfuncţii în sistemul şcolar şi că ar trebui modificată în perioada următoare !

            Va avea în vedere, cu asentimentul celor prezenţi în sala congresului, următoarele soluţii de îmbunătăţire a legii educaţiei: revenirea clasei pregătitoare la grădiniţă, clasa a IX-a să rămână la liceu, reînfiinţarea şcolilor profesionale a căror elevi să facă practica la diferite firme care să-i şi angajeze, să se păstreze doar liceele tehnologice „scuturate” de disciplinele modulare şi reorientate pe domenii, reînfiinţarea liceelor pedagogice, iniţiativă parlamentară pentru clarificarea absolvenţilor de la „Spiru Haret”, examen de admitere la liceu şi facultăţi pentru a scădea presiunea pe evaluarea naţională şi bacalaureat, programe şi manuale şcolare scrise de cadrele didactice ce lucrează efectiv la catedră, bacalaureat diferenţiat, titularizarea în sistem, fişe de apreciere a cadrelor didactice cu criterii predominant didactice, continuarea finanţării proiectelor POSDRU, creşterea rolului asociaţiilor profesionale în promovarea valorilor şi eliminarea cadrelor didactice care nu fac cinste şcolii etc.

            În încheiere, ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, consideră că învăţământul nu este în „derivă”, cum se clamează mult în mass-media, ci există şcoli foarte bune, cu elevi meritoşi şi şcoli cu rezultate slabe care trebuie ajutate să-şi găsească soluţii de remediere, inclusiv legilative. „Cu bani puţini şi suflet mare se pot face lucruri de ispravă în şcoala românească!”, a încheiat discursul ministrul educaţiei.

            Liviu Marian Pop, ministrul delegat cu dialogul social, susţine modificarea legii educaţiei în regim de urgenţă, considerând-o cu multe lacune, inclusiv de ordin salarial.

            Susţine introducerea bacalaureatului diferenţiat, argumentând că la această propunere s-a primit feed-back de la peste 130.000 de elevi de liceu, apreciindu-le promptitudinea în comunicare (nu degeaba ocupă România locu II, după Coreea de Sud, la comunicare pe internet!), comparativ cu cea a profesorilor!

            De asemenea, doreşte o elaborare a legii salarizării unitare, scoaterea finanţării per elev, implicarea profesorilor în elaborarea progamelor şi manualelor şcolare, mai mulţi bani pentru susţinerea învăţământului, organizarea de concursuri pentru conducerea inspectoratelor şcolare / şcolilor, să se pună în practică hotărârile judecătoreşti de plată a restanţelor salariale, plata distincţilor „Gh.Lazăr”, introducerea salariului de merit etc.

            Lucrările congresului au continuat, după cină, în sala de conferinţe a hotelului „Silva” din Buşteni, unde s-au ales organele de conducere ale AGIRo, pentru următorii patru ani. În urma scrutinului organizat, în funcţia de preşedinte a fost ales Viorel Daniel Dolha (Arad), iar ca vecepreşedinţi au fost aleşi Ionel-Cătălin Diaconu (Bacău) şi Aprilia Victoriana Gălbenuş (Ialomiţa). Totodată, a fost ales consiliul director al AGIRO, format din 7 persoane (Viorel Daniel Doha, Diaconu Ionel-Cătălin, Gălbenuş Aprilia-Victoriana, Mândru Elena, Marin Mariana, Gheorghiţă Margareta şi Parpală Dănuţ) şi comisia de cenzori, formată din 3 persoane (Costică Furcoi – Vaslui, Lupu-Neicu Stan – Galaţi şi Dorinel Bogeanu – Olt).

            După multe luni de pregătire şi organizare, puse adesea sub semnul incertitudinii, lucrările acestui congres s-au desfăşurat în bune condiţii, iar noii conduceri îi transmitem mult succes şi multă înţelepciune şi unitate.

17 iulie 2012

Vasile Munteanu, Albeşti, Vaslui