www.Învăţători.ro

O cronică a Congresului în imagini:

…

Detalii pe site-ul filialei AGIRo din Republica Moldova.

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România – filiala R. Moldova (preşedinte Mariana Marin) a organizat în 25 iunie 2011 la Chişinău Congresul Învăţătorilor din R. Moldova. Sala Bibliotecii Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost neîncăpătoare pentru dascălii moldoveni care şi-au trimis reprezentanţi din toate raioanele republicii.

La eveniment au participat Mihail Şleahtiţchi – ministrul educaţiei din R. Moldova, Eugen Tomac – şeful Departament pentru românii de pretutindeni, Chiril Lucinschi – preşedintele comisiei de învăţământ din parlamentul de la Chişinău, Dorin Chirtoacă – primarul Chişinăului, Senatorul Viorel Badea, Leonid Bujor – consilierul premierului Vlad Filat, Tatiana Potâng – viceministrul educaţiei, Loretta Handrabura – viceministrul educaţiei, Tatiana Nagnibedova – şef al direcţiei de educaţie din Chişinău, scriitorul Nicolae Dabija, Constantin Şchiopu – doctor în pedagogie, Pavel Cerbuşcă – doctor în pedagogie, specialişti din ministerul educaţiei de la Chişinău – Valentina Gaiciuc, Tatiana Niculcea, Maria Braghiş, directori de unităţi şcolare.

Congresul a început cu imnul R. Moldova, imnul învăţătorilor (vechi de un secol) şi cu binecuvântarea părintelui Ioan Ciuntu. Au transmis mesaje către congres şi premierul Emil Boc, ministrul Petru Funeriu, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei – Gheorghe Duca. Au fost prezenţi şi preşedintele AGIRo Viorel Dolha şi colegi din Iaşi, Neamţ, Cluj şi Bucureşti. Au fost înmânate diplome celor mai vrednici dascăli (mai toţi ,,învăţătorii anului” din Moldova sunt înscrişi în AGIRo-MD), au fost momente artistice susţinute de elevi şi de cunoscuta artistă Valentina Osoianu, a fost prezentată o retrospectivă a mişcării învăţătoreşti care a început cu congresul învăţătorilor basarabeni şi transnistrieni din 1917.

Cadrele didactice din R. Moldova au decis, la iniţiativa grupului de inimoşi din jurul neobositei Marianei Marin doctor în pedagogie, că nu au a se ruşina cu numele întocmai al vechii asociaţii în care au funcţionat bătrânii dascăli basarabeni: AGIRo.

AGIRo este cu adevărat un brand, iar întoarcerea la rădăcini face ca paşii spre viitor să fie mai fermi. Congresul de la Chişinău arată că dăscălimea din R. Moldova nu este de ieri-alaltăieri angajată pe acest drum al solidarităţii de breaslă şi al dezvoltării profesionale. Sunt cei care pun doar încă o cărămidă la construcţia ridicată de strămoşii lor.

Onorant că pe acest drum i-au avut şi îi au alături pe responsabilii Ministerului Educaţiei din R. Moldova care i-au încurajat în acest demers.

AGIRo – filiala R. Moldova are un statut propriu aşa construit încât să funcţioneze independent de asociaţia din România. Viorel Dolha a afirmat că ,,nu graniţele politice ne preocupă ci sârma ghimpată din sufletele noastre. Este trist că ne-am obişnuit să lucrăm separat, că ne-am obişnuit să nu ştim unii de alţii. Este trist că la Bucureşti sunt necunoscute nume valoroase din spaţiul public basarabean. Este trist că citim cărţi diferite, că elevii au liste de lecturi recomandate diferite (ale noastre cu mai multe goluri decât ale dumneavoastră). Nu se poate realiza o firească integrare culturală fără o cunoaştere reciprocă. Până acum încercări firave de cunoaştere au fost într-un singur sens: emisie a televiziunii româneşti în Moldova, studenţi moldoveni în România, cărţi din România peste Prut, artişti români la Chişinău. Trebuie să se realizeze şi în celălalt sens. Ajutaţi-ne să convingem de necesitatea acestui curent. În perioada imediat următoare obiectivul meu este să introducem în programele şi manualele de limbă română şi istorie din România toţi autorii importanţi din R. Moldova şi toate evenimentele istorice majore care au avut loc în stânga Prutului şi în stânga Nistrului. Vreau să convingem apoi ca orice cetăţean român să poată urmări cel puţin un post de televiziune din R. Moldova”.

Participanţii sunt siguri că în plan profesional vor avea prilejul după acest eveniment să disemineze mai bine exemplele de bună practică de pe cele două maluri ale Prutului. Eurodidactica a fost prezentă cu noile produse educaţionale. A fost distribuit şi noul număr din ,,Învăţătorul modern” – revistă din Chişinău în care publică dascăli din Moldova şi România şi în care publică în limba maternă şi profesori de etnie rusă şi ucraineană (unii au fost şi prezenţi la eveniment). În mape a fost şi Buletinul congresului care a adunat mesajele către congres ale responsabililor raionali ai AGIRo-MD şi ale unor înalţi oficiali. Din mesajul premierului Filat reţinem ,,Avem motive să recunoaştem menirea de ansamblu a Asociaţiei Dumneavoastră precum şi importanţa tradiţiei asociative pe care o urmăriţi reprezentând o formă de solidaritate profesională, metodică şi socială”.

În mesajul Tronului către un congres AGIRo interbelic Regele spunea ,,Dacă soarta nu m-ar fi pus acolo unde sunt, aş fi fost învăţător”. La congresul învăţătoresc din 1923 se spunea că învăţătorii sunt cei „bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi în iubiri de moşie”. Nu sunt dascălii altfel nici azi. Aşa au fost învăţătorii dintotdeauna, iar regii vor visa mereu să fie învăţători…