www.Învăţători.ro

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România

Arhivă Categorii:r congres

Încă se mai fac înscrieri pentru Congres

În atenţia tuturor, în special a cadrelor didactice din juteţele Bihor, Brăila, Gorj, Iaşi, Maramureş, Mureş, Mehedinţi, Prahova, Satu Mare, Sălaj:

Încă mai există locuri de cazare pentru participarea la cel de-al XXXII-lea Congres al Învăţătorilor din România şi al Învăţătorilor Români de peste Hotare, manifestare anuală aflată sub patronajul MECTS şi la care vor participa între 25 şi 28 august la Amara înalte personalităţi ale învăţământului românesc şi câteva sute de cadre didactice din România, Republica Moldova şi alte ţări.

Detalii despre Congres găsiţi aici.

Pentru înscrieri, întrucât este târziu, vă rog să luaţi legătura direct cu organizatoarea principală, preşedinta Asociaţiei Învăţătorilor Ialomiţeni, Victoriana Aprilia Gălbenuş, la 0733.741033 sau la galbe90(a)yahoo.com

Cazările se fac în hotelurile Parc *** şi Lebăda ** din Amara şi există posibilitatea de a veni cu rudele.

Congresul I al Învăţătorilor din Republica Moldova

O cronică a Congresului în imagini:

Detalii pe site-ul filialei AGIRo din Republica Moldova.

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România – filiala R. Moldova (preşedinte Mariana Marin) a organizat în 25 iunie 2011 la Chişinău Congresul Învăţătorilor din R. Moldova. Sala Bibliotecii Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost neîncăpătoare pentru dascălii moldoveni care şi-au trimis reprezentanţi din toate raioanele republicii.

La eveniment au participat Mihail Şleahtiţchi – ministrul educaţiei din R. Moldova, Eugen Tomac – şeful Departament pentru românii de pretutindeni, Chiril Lucinschi – preşedintele comisiei de învăţământ din parlamentul de la Chişinău, Dorin Chirtoacă – primarul Chişinăului, Senatorul Viorel Badea, Leonid Bujor – consilierul premierului Vlad Filat, Tatiana Potâng – viceministrul educaţiei, Loretta Handrabura – viceministrul educaţiei, Tatiana Nagnibedova – şef al direcţiei de educaţie din Chişinău, scriitorul Nicolae Dabija, Constantin Şchiopu – doctor în pedagogie, Pavel Cerbuşcă – doctor în pedagogie, specialişti din ministerul educaţiei de la Chişinău – Valentina Gaiciuc, Tatiana Niculcea, Maria Braghiş, directori de unităţi şcolare.

Congresul a început cu imnul R. Moldova, imnul învăţătorilor (vechi de un secol) şi cu binecuvântarea părintelui Ioan Ciuntu. Au transmis mesaje către congres şi premierul Emil Boc, ministrul Petru Funeriu, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei – Gheorghe Duca. Au fost prezenţi şi preşedintele AGIRo Viorel Dolha şi colegi din Iaşi, Neamţ, Cluj şi Bucureşti. Au fost înmânate diplome celor mai vrednici dascăli (mai toţi ,,învăţătorii anului” din Moldova sunt înscrişi în AGIRo-MD), au fost momente artistice susţinute de elevi şi de cunoscuta artistă Valentina Osoianu, a fost prezentată o retrospectivă a mişcării învăţătoreşti care a început cu congresul învăţătorilor basarabeni şi transnistrieni din 1917.

Cadrele didactice din R. Moldova au decis, la iniţiativa grupului de inimoşi din jurul neobositei Marianei Marin doctor în pedagogie, că nu au a se ruşina cu numele întocmai al vechii asociaţii în care au funcţionat bătrânii dascăli basarabeni: AGIRo.

AGIRo este cu adevărat un brand, iar întoarcerea la rădăcini face ca paşii spre viitor să fie mai fermi. Congresul de la Chişinău arată că dăscălimea din R. Moldova nu este de ieri-alaltăieri angajată pe acest drum al solidarităţii de breaslă şi al dezvoltării profesionale. Sunt cei care pun doar încă o cărămidă la construcţia ridicată de strămoşii lor.

Onorant că pe acest drum i-au avut şi îi au alături pe responsabilii Ministerului Educaţiei din R. Moldova care i-au încurajat în acest demers.

AGIRo – filiala R. Moldova are un statut propriu aşa construit încât să funcţioneze independent de asociaţia din România. Viorel Dolha a afirmat că ,,nu graniţele politice ne preocupă ci sârma ghimpată din sufletele noastre. Este trist că ne-am obişnuit să lucrăm separat, că ne-am obişnuit să nu ştim unii de alţii. Este trist că la Bucureşti sunt necunoscute nume valoroase din spaţiul public basarabean. Este trist că citim cărţi diferite, că elevii au liste de lecturi recomandate diferite (ale noastre cu mai multe goluri decât ale dumneavoastră). Nu se poate realiza o firească integrare culturală fără o cunoaştere reciprocă. Până acum încercări firave de cunoaştere au fost într-un singur sens: emisie a televiziunii româneşti în Moldova, studenţi moldoveni în România, cărţi din România peste Prut, artişti români la Chişinău. Trebuie să se realizeze şi în celălalt sens. Ajutaţi-ne să convingem de necesitatea acestui curent. În perioada imediat următoare obiectivul meu este să introducem în programele şi manualele de limbă română şi istorie din România toţi autorii importanţi din R. Moldova şi toate evenimentele istorice majore care au avut loc în stânga Prutului şi în stânga Nistrului. Vreau să convingem apoi ca orice cetăţean român să poată urmări cel puţin un post de televiziune din R. Moldova”.

Participanţii sunt siguri că în plan profesional vor avea prilejul după acest eveniment să disemineze mai bine exemplele de bună practică de pe cele două maluri ale Prutului. Eurodidactica a fost prezentă cu noile produse educaţionale. A fost distribuit şi noul număr din ,,Învăţătorul modern” – revistă din Chişinău în care publică dascăli din Moldova şi România şi în care publică în limba maternă şi profesori de etnie rusă şi ucraineană (unii au fost şi prezenţi la eveniment). În mape a fost şi Buletinul congresului care a adunat mesajele către congres ale responsabililor raionali ai AGIRo-MD şi ale unor înalţi oficiali. Din mesajul premierului Filat reţinem ,,Avem motive să recunoaştem menirea de ansamblu a Asociaţiei Dumneavoastră precum şi importanţa tradiţiei asociative pe care o urmăriţi reprezentând o formă de solidaritate profesională, metodică şi socială”.

În mesajul Tronului către un congres AGIRo interbelic Regele spunea ,,Dacă soarta nu m-ar fi pus acolo unde sunt, aş fi fost învăţător”. La congresul învăţătoresc din 1923 se spunea că învăţătorii sunt cei „bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi în iubiri de moşie”. Nu sunt dascălii altfel nici azi. Aşa au fost învăţătorii dintotdeauna, iar regii vor visa mereu să fie învăţători…

Al XXXII-lea Congres al AGIRo

Cronica celui de-al XXXI-lea Congres AGIRo

Congresele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIRo) se deosebesc de celelalte adunări ale dăscălimii prin amploare şi prin faptul că la ele nu este refuzată prezenţa niciunui cadru didactic. Dacă în 2006 la Arad au fost 750 participanţi, în 2008 la Palatul Parlamentului au fost 1300, în 2009 la Bucureşti au fost 950, în 2010 între 27-31 august la Constanţa – Eforie Sud au fost 950 de învăţători, educatoare, profesori, universitari, inspectori şcolari din toate judeţele ţării, 70 de cadre didactice române de peste hotare şi, în premieră la această ediţie, 300 de membri ai familiilor cadrelor didactice. Pentru şedinţa de deschidere nici nu s-a găsit sală care să-i încapă pe toţi.

Ca întotdeauna au fost lansate invitaţii preşedenţiei, primului-ministru, MECTS, tuturor parlamentarilor din comisiile pentru învăţământ, şefilor partidelor parlamentare, foştilor miniştri ai educaţiei în viaţă, tuturor liderilor sindicali, universităţilor şi autorităţilor locale din judeţul gazdă. La acest al XXXI-lea congres AGIRo organizat la Constanţa, după ce în urmă cu 100 de ani, în 1910, tot aici fusese un alt congres AGIRo, a participat şi o delegaţie oficială a Ministerului Educaţiei din R.Moldova, condusă de ministrul Leonid Bujor.

Specialişti de prestigiu în ştiinţele educaţiei, furnizori de formare profesională, soft educaţional şi carte şcolară au conferenţiat, au demarat proiecte, au încheiat parteneriate cu reprezentanţii celor 49 asociaţii/sucursale judeţene/de sector membre AGIRo. Nume ca INTUITEXT, SIVECO, Centrul Educaţia 2000+, IRSCA EDUCATION şi edituri de prestigiu au fost alături de participanţi.

O mai mare funcţionalitate a departamentelor şi structurilor AGIRo a fost principalul scop al congresului. Pentru omogenizarea acestor grupuri de lucru şi de iniţiativă durata congresului a fost de 5 zile.

Cârcotaşilor care întreabă ce rezultate concrete s-au obţinut le spunem că dascălii nu producem fabrici şi uzine şi îi rugăm chiar pe dumnealor să scrie un eseu despre importanţa măcar a şederii împreună tâmplă fierbine lângă tâmplă a 950 de profesori timp de 5 zile la care se mai adaugă faptul că până în ultima zi luaseră cuvântul TOŢI cei au dorit şi că ministrul educaţiei i-a ascultat pe absolut toţi în plen sau informal în sala de mese şi le-a răspuns FIECĂRUIA. Vor fi rămas frustraţi câţiva demnitari locali că nu au vorbit în prima zi, că nu au vorbit atunci când rangul le-o cerea, ba chiar că nu li s-a dat microfonul înaintea lui Tudor Gheorghe. Prioritate au dascălii care au avut propuneri şi înalţii demnitari care le-ar putea rezolva.

,,DACĂ SOARTA NU M-AR FI PUS ACOLO UNDE SUNT, AŞ FI FOST ÎNVĂŢĂTOR“ (din mesajul tronului către un fost congres învăţătoresc)

Cei prezenţi în sala teatrului ,,Oleg Danovski“ din Constanţa au votat în unanimitate acordarea tilului de membru de onoare al AGIRo pentru Domnul Ministru al Educaţiei Leonid Bujor din Chişinău şi pentru demnitarii români care onorează şi sprijină pentru a treia oară congresul AGIRo (Ecaterina Andronescu şi Eugen Tomac).

Doamna Ministru Ecaterina Andronescu a spus în cuvântul său că se consideră ca slujitor al şcolii membru de drept AGIRo şi nu neapărat unul de onoare. Adăugăm că la precedentele două congrese ne-a sprijinit cu generozitate în organizare şi că în 2009 în chiar zilele congresului a făcut schimbări în textul proiectului legii educaţiei postat pe site-ul ministerului la propunerea AGIRo. După unii această atitudine apaţine trecutului şi ar fi nevoie de ,,pasul înainte“. După cei prezenţi Dumneaei a meritat aplauze şi preţuire.

Domnul Secretar de Stat Eugen Tomac este cel care fiind în fruntea Departamnentului pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni nu a lipsit de la niciunul dintre congrese şi ne-a acordat un sprijin consistent care a făcut să poată fi împreună cu noi 70 de colegi români de peste hotare care apără frontierele limbii române.

Ar fi corespuns criteriului a trei prezenţe la congresul AGIRo şi Doamna Secretar de Stat Oana Badea care confirmase că va onora şi această invitaţie. Preşedintele AGIRo îi pregătise această diplomă cu toate că în urmă cu 4 luni îl scosese afară din birou fiindcă timp de 3 minute o exasperase cu pledoaria pentru repararea discriminărilor la încadrare. Dumneaei spusese că ştie de aceste crase discriminări dar că are acum alte priorităţi.

Diploma ,,Radio Erevan“ a reuşit datorită consilierilor săi să o ia Domnul Mihail Hărdău – preşedinte al comisiei senatoriale pentru învăţământ. Uitând că Dumnealui a dictat textul legii 387 neţinând cont de propunerile AGIRo, acuză în mesajul său că preşedintele AGIRo nu protestează îndeajuns împotriva nedreptăţilor legii 387 fiindcă s-ar fi văzut cu ,,sacii în căruţă“. Realitatea este că preşedintele AGIRo nu este ,,cu sacii în căruţă“, ci este în situaţia exact contrară de institutor conform aberantei 387 şi a OM 3235 şi că a protestat în toată presa, la toate întâlnirile, că a făcut şi plângere prealabilă. De la Caragiale încoace nu s-a mai pomenit o asemenea scrisoare. Preşedintele AGIRo ar fi făcut-o pierdută dacă ar fi fost sunat măcar de o secretară a Domului Hărdău. Dar aşa stă treaba cu ,,pasul înainte“ în clamata relaţie cu asociaţiile profesionale şi cu ,,recredibilizarea“ instituţiilor şi demnitarilor care uită că ei fac legile şi pe cele bune şi pe cele strâmbe şi că tot ei le pot îndrepta. Citește mai mult din acest articol