Noutăţi MENCS
- A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
Vizitatori
Alerte meteo
Top bloguri
Vizitatori conectaţi
www.Învăţători.ro
Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România
Congresul AGIRo 2014 în imagini
Scris de pe 25.09.2014
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo
În 1898 se desfăşura primul congres al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România. ,,Învăţător” însemna cadru didactic aşa cum Ziua Învăţătorului instituită atunci la 30 iunie era şi este ziua tuturor slujitorilor şcolii. La sfârşit de august 2014, timp de nouă zile, aproape 1500 de învăţători, educatoare şi profesori au participat la Suceava, Cernăuţi, Chişinău şi Eforie Sud la a XXXVI-a ediţie a acestui cel mai mare forum anual de dezbatere din învăţământul românesc după cum aprecia însuşi ministrul Remus Pricopie. Colegilor din România li s-au alăturat peste 300 de dascăli din R.Moldova, 150 din regiunile ucrainene Cernăuţi, Odessa, Transcarpatia şi Vinniţa, zeci de colegi din Serbia (Voivodina şi Serbia de răsărit), un grup reprezentativ de cadre didactice de la şcolile de grafie chirilică din toate raioanele nistrene ale Moldovei, profesori de etnie sârbă şi ucraineană din România.
Gazde ne-au fost Universitatea ,,Ştefan cel Mare” din Suceava, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava, Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România –filiala Republica Moldova, Asociaţia Învăţătorilor ,,George Tofan”-Rădăuţi, Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” şi Liceului Teoretic “Carmen Sylva”din Eforie. Parteneri ai AGIRo au fost Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Constanţa, Casa Corpului Didactic ,,George Tofan” Suceava, Casa Corpului Didactic Constanţa, Asociaţia Educatorilor Suceveni, Asociaţia Învăţătorilor şi Institutorilor Constănţeni, Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, Asociaţia Pedagogilor din Odessa-Ucraina, Asociaţia «ВАРТО» din Vinniţa-Ucraina, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Chişinău-Republica Moldova, Asociaţia Învăţătorilor din Vârşeţ-Serbia, Organizaţia Arad-Gai a Comunităţii Sârbilor din România, Uniunea Ucrainenilor – Filiala Arad, România, Primăria şi şcoala din Şviniţa-Mehedinţi. Cu mulţumiri pentru colegele Margareta Gheorghiţă şi Diana Bunaciu.
În ziua anterioară deschiderii lucrărilor au fost depuse flori la monumentul lui Ion Mihalache de la Topoloveni, împlinindu-se 100 de ani de când omul politic de mai târziu fusese ales în 1914 preşedinte al AGIRo. Delegaţii de peste hotare au mai vizitat Ipoteştiul, monumentul de la Mărăşeşti, Muzeul Unirii din Iaşi, oraş unde în 1934, la congresul AGIRo, participaseră 40 000 de învăţători, Teiul lui Eminescu, Palatul Parlamentului din Bucureşti.
Lucrările congresului de la Suceava au stat sub semnul aniversării a 100 de ani de la congresul din 1914 din cetatea de scaun a Moldovei aflată atunci sub stăpânire austriacă. Aici, ministrul Remus Pricopie a transmis omologului său Serghei Kvit din Ucraina, prin intermediul consulului general al Ucrainei la Suceava, medalia de aur a congresului, medalie care de 8 ani este o ştafetă înmânată unor miniştri din diferite ţări pentru aportul lor la modernizarea învăţământului şi încurajarea cooperării internaţionale în sfera educaţională. Excelenţa Sa Vasyl Boiechko, consulul general cu studii de învăţător la bază, a adăugat “Sperăm să ne ajute Dumnezeu şi Europa, lumea civilizată, să trăim în pace pentru viitorul omenirii. Această medalie înseamnă respectul dvs. faţă de Guvernul ucrainean”. Congresul a hotărât ca în al doilea semestru al anului şcolar 2014/2015 medalia să fie transmisă ministrului educaţiei Srgean Verbici din Serbia. Colegii români din Serbia şi colegii sârbi din România s-au angajat să pună la cale detaliile organizatorice ale înmânării efective a medaliei în acord cu asociaţia omolagă din Serbia şi cu ministerul din Belgrad.
Fiecare grup de participanţi a intonat imnul ţării pe care au reprezentat-o. Drapelele celor 4 ţări au însoţit participanţii în toate zilele congresului. Fiindcă 24 august a coincis cu ziua independenţei Ucrainei, preşedintele AGIRo şi alţi participanţi au purtat cocarde ucrainene, iar cei 500 de profesori din sala filarmonicii din Chişinău au fluturat sute de foi în culorile galben-albastre ale statului ucrainean atât de încercat în ultima perioadă.
A fost remarcat faptul că în Serbia de răsărit s-a încheiat, în madatul actualului ministru sârb, primul an în care în câteva şcoli publice s-au ţinut ore de limbă română într-una dintre administraţiile şcolare pentru o parte din cei 1617 elevi care au cerut-o, că în mandatul actualului ministru ucrainean au fost bugetate locuri la catedra de limbă română din Izmail după ce în mandatul fostului ministru aceste locuri fuseseră suprimate.
Congresul va expedia miniştrilor educaţiei din Ucraina şi Serbia lista localităţilor de pe raza administraţiilor şcolare Odessa, respectiv Pojarevaţ, Zajecear şi Iagodina în care în luna septembrie să se anunţe elevii de etnie română/vlahă/moldoveană că pot studia limba română din octombrie 2014.
În unanimitate sutele de participanţi români la congres s-au autoidentificat prin vot ca fiind în acelaşi timp ,,valahi” aşa cum germanii sunt în acelaşi timp nemţi. Pe site-ul Ministerului de Externe Sârb, la rubrica activităţi bilaterale Serbia-România s-a scris foarte corect că relaţiile diplomatice româno-sârbe au fost inaugurate în 1841 prin deschiderea la Bucureşti a ,,Agenţiei Principatului Serbiei pentru Vlaşka” (Континуитет дипломатских односа са Румунијом постоји од 1841. Годин, Када је Србија Кнезевина отворила агенцију у Влашкој). O recunoaştere firească a continuităţii şi sinonimiei între termenii român şi vlah. Ar fi un act cel puţin neprietenesc ca statul vecin să revină asupra acestei recunoscute sinonimii şi să inventeze o limbă şi o minoritate artificială vlahă distinctă de cea română.
S-a amintit apoi de faptul că atât în România cât şi în R.Moldova în şcoli se studiază exclusiv limba română ca limbă de stat. Dacă Kievul acceptă că acestea două şi nu altele sunt ţările ,,mamă” pentru românii/moldovenii din regiunea Odessa a Ucrainei, s-a exprimat speranţa ca Ucraina să nu meargă în continuare pe o mână cu Tiraspolul cultivând o limbă ,,moldovenească” artificială la îndemnul unor inspectori şcolari locali care nu servesc nici interesele Ucrainei, nici ale statelor prietene România şi R.Moldova prin impunerea limbii ruse sau ,,moldoveneşti” în localităţile în care până acum câţiva ani se învăţa limba română. Statul român oferă ca limbă maternă exclusiv limba ucraineană literară atât celor care se autidentifică ucraineni cât şi celor care se autoidentifică ruteni sau huţuli.
Domnului ministru Pricopie i s-au prezentat punctual cazuri din România în care elevi de etnie sârbă şi ucraineană nu au posibilitatea să înveţe limba maternă din cauze ce ţin de numărul redus al acestora sau de comoditatea unor administraţii şcolare locale. Ministrul român al educaţie s-a angajat să remedieze la începutul de an şcolar această stare de lucruri semnalată.
La congresul AGIRo, domnul ministru Remus Pricopie a pus în discuţie în premieră şi a lansat noi măsuri şi strategii: obligativitatea grupei mari la grădiniţă din 2015 şi a învăţământului obligatoriu de la 3 ani din 2018, problema ,,acută” a creşelor pentru copiii de sub 3 ani, ocuparea prin concurs până în sptembrie 2015 a tuturor celor 10 000 funcţii de conducere, acordarea unei sume de bani cadrelor didactice, echivalentul a 150 de euro, pentru a-şi cumpăra materiale didactice, cărţi şi reviste, abonamente la diferite site-uri specializate sau reviste specializate, dar şi pentru participarea la conferinţe.
Viorel Dolha, preşedintele AGIRo, a ţinut să remarce că are încredere în spusele domnului ministru fiindcă acesta a înfăptuit tot ceea ce promisese cu exact un an în urmă la congresul de la Slatina (vezi manuale digitale, completarea legii educaţiei etc).
Un memoriu cuprinzător cu problemele identificate pe parcursul celor 9 zile de congres îi va fi înmânat domnului ministru în zilele următoare. Nu vor lipsi sesizări privind neaplicarea unor ordine de ministru şi texte legale în vigoare dar şi propuneri de îmbunătăţire a programelor şcolare. S-a solicitat obligativitatea editurilor la o ordine cronologică identică a predării conţinuturilor în manualele alternative, măsură care ar face ca auxiliarele şi culegerile unei edituri să poată fi folosite şi de elevi care au un manual al altei edituri, eliberând astfel elevii şi dascălii din ,,captivitatea” auxiliarelor şcolare editate exclusiv de o anumită editură. Măsura ar conduce la dispariţia de pe piaţă a unor auxiliare obscure şi la impunerea unora valoroase care ar putea fi sursă de a exersa pentru elevi indiferent de manualul pe care l-au primit. Încă la întâlnirea din seara dinaintea congresului, i s-a cerut domnului ministru Pricopie eliminarea din cadrul ministerului şi sancţionarea exemplară a cel puţin două persoane responsabile în promovarea unor programe şcolare şi manuale care sfidează bunul simţ. Se aşteaptă ca MEN să dea urgent o lecţie în rândul propriului aparat de conducere, lecţie care să dovedească cum că exigenţa din sistem nu este aplicabilă doar elevilor care nu învaţă sau care copiază ci şi decidenţilor care dovedesc superficialitate, ignoranţă şi dispreţ faţă de lege.
S-au vizitat Suceviţa, Putna, Mănăstirea Bogdana unde odihnesc primii voievozi moldoveni şi Rădăuţiul, unde, după spusele presei locale, ,,delegaţii au avut parte de o primire aşa cum o făceau bucovinenii cu voievozii din vechime”. Doar cine nu a fost acolo va considera exagerate aceste aprecieri la adresa momentelor emoţionante puse la cale de către profesorii şi elevii rădăuţeni în cinstea oaspeţilor.
Sute de participanţi s-au deplasat în 22 august la Cernăuţi unde s-au depus flori şi s-a cântat la statuile lui Mihai Eminescu şi Taras Şevcenco, unde au avut loc întâlniri cu reprezentanţi ai administraţiei şcolare regionale la sediul acesteia şi la renumita universitate cernăuţeană. Vizita a vrut să simbolizeze şi susţinerea pentru independenţa şi integritatea Ucrainei. Au urmat vizitele la mănăstirea Bănceni, unică în lume credem, la mormântul lui Aron Pumnul şi la gimnaziul în care a învăţat Eminescu. În Cernăuţi am putut cumpăra de la chioşcurile de presă publicaţii locale în limba română, lucru care sperăm să fie curând posibil şi în alte regiuni din Ucraina şi în Serbia în care procentul de români este cu mult mai mare decât ponderea românilor din oraşul Cernăuţi (5%).
Sute de colegi din România, Ucraina şi Serbia s-au deplasat apoi pentru două zile în Chişinău, unde, în organizarea filialei MD a AGIRo au aniversat, împreună cu peste 300 de cadre didactice din R.Moldova, 95 de ani de la congresul înfiinţării în 1919 a Asociaţiei Învăţătorilor din Chişinău. De departe, AGIRo-MD, condusă de distinsa doamnă preşedinte Mariana Marin, este filiala noastră cea mai activă. A dat iarăşi o lecţie de profesionalism, de organizare riguroasă şi de o imaginaţie de neegalat izvorâtă dintr-o sensibilitate care este poate brandul suprem al spiritului moldovean. Nu a lipsit din nou de la congres doamna ministru Maia Sandu, deţinătoarea în 2012 a medaliei de aur a AGIRo, care a împărtăşit din noile prevederi ale codului educaţiei şi care a avut cuvinte de aleasă apreciere pentru participanţi. A fost prezentă conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, au conferenţiat nume de prestigiu din ştinţele educaţiei. Chişinăul cu Aleea clasicilor şi monumentul lui Ştefan cel Mare au constituit alte ,,lecţii” pentru toţi. La Orheiul Vechi, un loc ce nu are asemănare în Europa, ne-a fost oferită posibilitatea de a participa la etno-festivalul muzical internaţional ,,Gustar”-un adevărat Woodstock local.
La Eforie Sud, prin implicarea conducerii Liceului Teoretic “Carmen Sylva”, sutele de dascăli din cele 4 ţări au avut posibilitatea participării la numeroase ateliere de dezvoltare profesională, de diseminare a bunelor practici, lansări de carte, expoziţii de auxiliare şcolare. În 27 august s-a întâlnit cu participanţii doamna Ecaterina Andronescu, preşedinte a comisiei senatoriale pentru învăţământ şi preşedinte de onoare al AGIRo care a recunoscut birocratizarea sistemului, care a dus ca dascălii „să se ocupe mai mult de hârtii decât de copii”. De asemenea, a făcut o comparaţie cu celelalte ţări europene, descoperind că unui profesor român îi trebuie cei mai mulţi ani pentru a atinge un nivel maxim de salarizare. „Lucrul acesta ar trebui urmat de o consecinţă pentru că este chiar inacceptabil”. Participanţii au mulţumit domnului ministru Bogdan Stanoevici pentru mesajul acestuia şi pentru sprijinul acordat de DPPRP evenimentului.
Au văzut lumina tiparului noi numere din revista AGIRo (fondată la 1928), buletinul congresului, volumul VI din ,,Portrete de dascăli”, ,,Învăţătorul Modern nr.32 şi ediţia în limba rusă”, ,,Grădiniţa Modernă nr.6”, volumul ,,Despre şcoală, mai în glumă, mai în serios”, reviste ale asociaţiilor judeţene ale AGIRo, volume ale colegilor.
Cu sprijinul colegilor Ghenadii Cepurnoi din Vinniţa, al lui Nicolai Fedoreţ din Odessa, al doamnei Olga Ostafi din Cernăuţi, al Interregionalei ,,Comunitatea Românească” din Ucraina, al celorlalţi colegi din Ucraina sperăm ca până în 2015 să avem încheiate protocoale de parteneriat cu asociaţii omoloage de la nivel naţional din Ucraina. Cu sprijinul doamnei director Vesna Schubert, al colegilor Traian Căta, Diana Şolkotovici, Dorinel Stan, al CNMNRS, al celorlalţi colegi români din Serbia şi al colegilor sârbi din România sperăm ca până în 2015 să avem încheiate protocoale de parteneriat cu asociaţii omoloage de la nivel naţional din Serbia.
Din 2015 AGIRo speră la un alt nivel, mult mai structurat, al colaborării cu colegii din Serbia şi Ucraina, bazat exclusiv şi doar prin intermediul asociaţiilor omoloage naţionale din Serbia şi Ucraina şi al viitoarelor asociaţii ale cadrelor didactice de etnie română din Serbia, respectiv Ucraina. În R.Moldova, de ani buni, colaborăm instituţional doar prin asociaţia învăţătorilor de acolo şi nicidecum prin iniţiative în nume propriu, nereprezentative, sporadice şi efemere.
Le mulţumim celor 1500 de slujitori ai şcolilor din cele 4 ţări, unii veniţi de la peste 1000 km, pentru demonstraţia de forţă făcută în interesul copiilor ale căror suflete le au în palme, în interesul unei mai intense colaborări între statele noastre democrate, vecine şi prietene.
În noul an şcolar, să fiţi călăuziţi, dragi colegi, după mottoul congresului ,,Educaţie, Inovaţie, Pasiune”.
Fericiţi elevii care vă au la catedră pe cei care aţi cheltuit bani, timp, energii şi nesomn ca să fiţi mai bine informaţi şi cu o mai mare stimă de sine atunci când veţi fi în faţa lor!
Viorel Dolha, preşedinte AGIRo, tel 0723259290, 0744195155
În 1898 se desfăşura primul congres al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România. ,,Învăţător” însemna cadru didactic aşa cum Ziua Învăţătorului instituită atunci la 30 iunie era şi este ziua tuturor slujitorilor şcolii. La sfârşit de august 2014, timp de nouă zile, aproape 1500 de învăţători, educatoare şi profesori au participat la Suceava, Cernăuţi, Chişinău şi Eforie Sud la a XXXVI-a ediţie a acestui cel mai mare forum anual de dezbatere din învăţământul românesc după cum aprecia însuşi ministrul Remus Pricopie. Colegilor din România li s-au alăturat peste 300 de dascăli din R.Moldova, 150 din regiunile ucrainene Cernăuţi, Odessa, Transcarpatia şi Vinniţa, zeci de colegi din Serbia (Voivodina şi Serbia de răsărit), un grup reprezentativ de cadre didactice de la şcolile de grafie chirilică din toate raioanele nistrene ale Moldovei, profesori de etnie sârbă şi ucraineană din România.
Gazde ne-au fost Universitatea ,,Ştefan cel Mare” din Suceava, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava, Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România –filiala Republica Moldova, Asociaţia Învăţătorilor ,,George Tofan”-Rădăuţi, Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” şi Liceului Teoretic “Carmen Sylva”din Eforie. Parteneri ai AGIRo au fost Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Constanţa, Casa Corpului Didactic ,,George Tofan” Suceava, Casa Corpului Didactic Constanţa, Asociaţia Educatorilor Suceveni, Asociaţia Învăţătorilor şi Institutorilor Constănţeni, Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, Asociaţia Pedagogilor din Odessa-Ucraina, Asociaţia «ВАРТО» din Vinniţa-Ucraina, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Chişinău-Republica Moldova, Asociaţia Învăţătorilor din Vârşeţ-Serbia, Organizaţia Arad-Gai a Comunităţii Sârbilor din România, Uniunea Ucrainenilor – Filiala Arad, România, Primăria şi şcoala din Şviniţa-Mehedinţi. Cu mulţumiri pentru colegele Margareta Gheorghiţă şi Diana Bunaciu.
În ziua anterioară deschiderii lucrărilor au fost depuse flori la monumentul lui Ion Mihalache de la Topoloveni, împlinindu-se 100 de ani de când omul politic de mai târziu fusese ales în 1914 preşedinte al AGIRo. Delegaţii de peste hotare au mai vizitat Ipoteştiul, monumentul de la Mărăşeşti, Muzeul Unirii din Iaşi, oraş unde în 1934, la congresul AGIRo, participaseră 40 000 de învăţători, Teiul lui Eminescu, Palatul Parlamentului din Bucureşti.
Lucrările congresului de la Suceava au stat sub semnul aniversării a 100 de ani de la congresul din 1914 din cetatea de scaun a Moldovei aflată atunci sub stăpânire austriacă. Aici, ministrul Remus Pricopie a transmis omologului său Serghei Kvit din Ucraina, prin intermediul consulului general al Ucrainei la Suceava, medalia de aur a congresului, medalie care de 8 ani este o ştafetă înmânată unor miniştri din diferite ţări pentru aportul lor la modernizarea învăţământului şi încurajarea cooperării internaţionale în sfera educaţională. Excelenţa Sa Vasyl Boiechko, consulul general cu studii de învăţător la bază, a adăugat “Sperăm să ne ajute Dumnezeu şi Europa, lumea civilizată, să trăim în pace pentru viitorul omenirii. Această medalie înseamnă respectul dvs. faţă de Guvernul ucrainean”. Congresul a hotărât ca în al doilea semestru al anului şcolar 2014/2015 medalia să fie transmisă ministrului educaţiei Srgean Verbici din Serbia. Colegii români din Serbia şi colegii sârbi din România s-au angajat să pună la cale detaliile organizatorice ale înmânării efective a medaliei în acord cu asociaţia omolagă din Serbia şi cu ministerul din Belgrad.
Fiecare grup de participanţi a intonat imnul ţării pe care au reprezentat-o. Drapelele celor 4 ţări au însoţit participanţii în toate zilele congresului. Fiindcă 24 august a coincis cu ziua independenţei Ucrainei, preşedintele AGIRo şi alţi participanţi au purtat cocarde ucrainene, iar cei 500 de profesori din sala filarmonicii din Chişinău au fluturat sute de foi în culorile galben-albastre ale statului ucrainean atât de încercat în ultima perioadă.
A fost remarcat faptul că în Serbia de răsărit s-a încheiat, în madatul actualului ministru sârb, primul an în care în câteva şcoli publice s-au ţinut ore de limbă română într-una dintre administraţiile şcolare pentru o parte din cei 1617 elevi care au cerut-o, că în mandatul actualului ministru ucrainean au fost bugetate locuri la catedra de limbă română din Izmail după ce în mandatul fostului ministru aceste locuri fuseseră suprimate.
Congresul va expedia miniştrilor educaţiei din Ucraina şi Serbia lista localităţilor de pe raza administraţiilor şcolare Odessa, respectiv Pojarevaţ, Zajecear şi Iagodina în care în luna septembrie să se anunţe elevii de etnie română/vlahă/moldoveană că pot studia limba română din octombrie 2014.
În unanimitate sutele de participanţi români la congres s-au autoidentificat prin vot ca fiind în acelaşi timp ,,valahi” aşa cum germanii sunt în acelaşi timp nemţi. Pe site-ul Ministerului de Externe Sârb, la rubrica activităţi bilaterale Serbia-România s-a scris foarte corect că relaţiile diplomatice româno-sârbe au fost inaugurate în 1841 prin deschiderea la Bucureşti a ,,Agenţiei Principatului Serbiei pentru Vlaşka” (Континуитет дипломатских односа са Румунијом постоји од 1841. Годин, Када је Србија Кнезевина отворила агенцију у Влашкој). O recunoaştere firească a continuităţii şi sinonimiei între termenii român şi vlah. Ar fi un act cel puţin neprietenesc ca statul vecin să revină asupra acestei recunoscute sinonimii şi să inventeze o limbă şi o minoritate artificială vlahă distinctă de cea română.
S-a amintit apoi de faptul că atât în România cât şi în R.Moldova în şcoli se studiază exclusiv limba română ca limbă de stat. Dacă Kievul acceptă că acestea două şi nu altele sunt ţările ,,mamă” pentru românii/moldovenii din regiunea Odessa a Ucrainei, s-a exprimat speranţa ca Ucraina să nu meargă în continuare pe o mână cu Tiraspolul cultivând o limbă ,,moldovenească” artificială la îndemnul unor inspectori şcolari locali care nu servesc nici interesele Ucrainei, nici ale statelor prietene România şi R.Moldova prin impunerea limbii ruse sau ,,moldoveneşti” în localităţile în care până acum câţiva ani se învăţa limba română. Statul român oferă ca limbă maternă exclusiv limba ucraineană literară atât celor care se autidentifică ucraineni cât şi celor care se autoidentifică ruteni sau huţuli.
Domnului ministru Pricopie i s-au prezentat punctual cazuri din România în care elevi de etnie sârbă şi ucraineană nu au posibilitatea să înveţe limba maternă din cauze ce ţin de numărul redus al acestora sau de comoditatea unor administraţii şcolare locale. Ministrul român al educaţie s-a angajat să remedieze la începutul de an şcolar această stare de lucruri semnalată.
La congresul AGIRo, domnul ministru Remus Pricopie a pus în discuţie în premieră şi a lansat noi măsuri şi strategii: obligativitatea grupei mari la grădiniţă din 2015 şi a învăţământului obligatoriu de la 3 ani din 2018, problema ,,acută” a creşelor pentru copiii de sub 3 ani, ocuparea prin concurs până în sptembrie 2015 a tuturor celor 10 000 funcţii de conducere, acordarea unei sume de bani cadrelor didactice, echivalentul a 150 de euro, pentru a-şi cumpăra materiale didactice, cărţi şi reviste, abonamente la diferite site-uri specializate sau reviste specializate, dar şi pentru participarea la conferinţe.
Viorel Dolha, preşedintele AGIRo, a ţinut să remarce că are încredere în spusele domnului ministru fiindcă acesta a înfăptuit tot ceea ce promisese cu exact un an în urmă la congresul de la Slatina (vezi manuale digitale, completarea legii educaţiei etc).
Un memoriu cuprinzător cu problemele identificate pe parcursul celor 9 zile de congres îi va fi înmânat domnului ministru în zilele următoare. Nu vor lipsi sesizări privind neaplicarea unor ordine de ministru şi texte legale în vigoare dar şi propuneri de îmbunătăţire a programelor şcolare. S-a solicitat obligativitatea editurilor la o ordine cronologică identică a predării conţinuturilor în manualele alternative, măsură care ar face ca auxiliarele şi culegerile unei edituri să poată fi folosite şi de elevi care au un manual al altei edituri, eliberând astfel elevii şi dascălii din ,,captivitatea” auxiliarelor şcolare editate exclusiv de o anumită editură. Măsura ar conduce la dispariţia de pe piaţă a unor auxiliare obscure şi la impunerea unora valoroase care ar putea fi sursă de a exersa pentru elevi indiferent de manualul pe care l-au primit. Încă la întâlnirea din seara dinaintea congresului, i s-a cerut domnului ministru Pricopie eliminarea din cadrul ministerului şi sancţionarea exemplară a cel puţin două persoane responsabile în promovarea unor programe şcolare şi manuale care sfidează bunul simţ. Se aşteaptă ca MEN să dea urgent o lecţie în rândul propriului aparat de conducere, lecţie care să dovedească cum că exigenţa din sistem nu este aplicabilă doar elevilor care nu învaţă sau care copiază ci şi decidenţilor care dovedesc superficialitate, ignoranţă şi dispreţ faţă de lege.
S-au vizitat Suceviţa, Putna, Mănăstirea Bogdana unde odihnesc primii voievozi moldoveni şi Rădăuţiul, unde, după spusele presei locale, ,,delegaţii au avut parte de o primire aşa cum o făceau bucovinenii cu voievozii din vechime”. Doar cine nu a fost acolo va considera exagerate aceste aprecieri la adresa momentelor emoţionante puse la cale de către profesorii şi elevii rădăuţeni în cinstea oaspeţilor.
Sute de participanţi s-au deplasat în 22 august la Cernăuţi unde s-au depus flori şi s-a cântat la statuile lui Mihai Eminescu şi Taras Şevcenco, unde au avut loc întâlniri cu reprezentanţi ai administraţiei şcolare regionale la sediul acesteia şi la renumita universitate cernăuţeană. Vizita a vrut să simbolizeze şi susţinerea pentru independenţa şi integritatea Ucrainei. Au urmat vizitele la mănăstirea Bănceni, unică în lume credem, la mormântul lui Aron Pumnul şi la gimnaziul în care a învăţat Eminescu. În Cernăuţi am putut cumpăra de la chioşcurile de presă publicaţii locale în limba română, lucru care sperăm să fie curând posibil şi în alte regiuni din Ucraina şi în Serbia în care procentul de români este cu mult mai mare decât ponderea românilor din oraşul Cernăuţi (5%).
Sute de colegi din România, Ucraina şi Serbia s-au deplasat apoi pentru două zile în Chişinău, unde, în organizarea filialei MD a AGIRo au aniversat, împreună cu peste 300 de cadre didactice din R.Moldova, 95 de ani de la congresul înfiinţării în 1919 a Asociaţiei Învăţătorilor din Chişinău. De departe, AGIRo-MD, condusă de distinsa doamnă preşedinte Mariana Marin, este filiala noastră cea mai activă. A dat iarăşi o lecţie de profesionalism, de organizare riguroasă şi de o imaginaţie de neegalat izvorâtă dintr-o sensibilitate care este poate brandul suprem al spiritului moldovean. Nu a lipsit din nou de la congres doamna ministru Maia Sandu, deţinătoarea în 2012 a medaliei de aur a AGIRo, care a împărtăşit din noile prevederi ale codului educaţiei şi care a avut cuvinte de aleasă apreciere pentru participanţi. A fost prezentă conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, au conferenţiat nume de prestigiu din ştinţele educaţiei. Chişinăul cu Aleea clasicilor şi monumentul lui Ştefan cel Mare au constituit alte ,,lecţii” pentru toţi. La Orheiul Vechi, un loc ce nu are asemănare în Europa, ne-a fost oferită posibilitatea de a participa la etno-festivalul muzical internaţional ,,Gustar”-un adevărat Woodstock local.
La Eforie Sud, prin implicarea conducerii Liceului Teoretic “Carmen Sylva”, sutele de dascăli din cele 4 ţări au avut posibilitatea participării la numeroase ateliere de dezvoltare profesională, de diseminare a bunelor practici, lansări de carte, expoziţii de auxiliare şcolare. În 27 august s-a întâlnit cu participanţii doamna Ecaterina Andronescu, preşedinte a comisiei senatoriale pentru învăţământ şi preşedinte de onoare al AGIRo care a recunoscut birocratizarea sistemului, care a dus ca dascălii „să se ocupe mai mult de hârtii decât de copii”. De asemenea, a făcut o comparaţie cu celelalte ţări europene, descoperind că unui profesor român îi trebuie cei mai mulţi ani pentru a atinge un nivel maxim de salarizare. „Lucrul acesta ar trebui urmat de o consecinţă pentru că este chiar inacceptabil”. Participanţii au mulţumit domnului ministru Bogdan Stanoevici pentru mesajul acestuia şi pentru sprijinul acordat de DPPRP evenimentului.
Au văzut lumina tiparului noi numere din revista AGIRo (fondată la 1928), buletinul congresului, volumul VI din ,,Portrete de dascăli”, ,,Învăţătorul Modern nr.32 şi ediţia în limba rusă”, ,,Grădiniţa Modernă nr.6”, volumul ,,Despre şcoală, mai în glumă, mai în serios”, reviste ale asociaţiilor judeţene ale AGIRo, volume ale colegilor.
Cu sprijinul colegilor Ghenadii Cepurnoi din Vinniţa, al lui Nicolai Fedoreţ din Odessa, al doamnei Olga Ostafi din Cernăuţi, al Interregionalei ,,Comunitatea Românească” din Ucraina, al celorlalţi colegi din Ucraina sperăm ca până în 2015 să avem încheiate protocoale de parteneriat cu asociaţii omoloage de la nivel naţional din Ucraina. Cu sprijinul doamnei director Vesna Schubert, al colegilor Traian Căta, Diana Şolkotovici, Dorinel Stan, al CNMNRS, al celorlalţi colegi români din Serbia şi al colegilor sârbi din România sperăm ca până în 2015 să avem încheiate protocoale de parteneriat cu asociaţii omoloage de la nivel naţional din Serbia.
Din 2015 AGIRo speră la un alt nivel, mult mai structurat, al colaborării cu colegii din Serbia şi Ucraina, bazat exclusiv şi doar prin intermediul asociaţiilor omoloage naţionale din Serbia şi Ucraina şi al viitoarelor asociaţii ale cadrelor didactice de etnie română din Serbia, respectiv Ucraina. În R.Moldova, de ani buni, colaborăm instituţional doar prin asociaţia învăţătorilor de acolo şi nicidecum prin iniţiative în nume propriu, nereprezentative, sporadice şi efemere.
Le mulţumim celor 1500 de slujitori ai şcolilor din cele 4 ţări, unii veniţi de la peste 1000 km, pentru demonstraţia de forţă făcută în interesul copiilor ale căror suflete le au în palme, în interesul unei mai intense colaborări între statele noastre democrate, vecine şi prietene.
În noul an şcolar, să fiţi călăuziţi, dragi colegi, după mottoul congresului ,,Educaţie, Inovaţie, Pasiune”.
Fericiţi elevii care vă au la catedră pe cei care aţi cheltuit bani, timp, energii şi nesomn ca să fiţi mai bine informaţi şi cu o mai mare stimă de sine atunci când veţi fi în faţa lor!
Viorel Dolha, preşedinte AGIRo, tel 0723259290, 0744195155
PS
Iată ce a reţinut presa pe parcursul congresului:
http://www.edumanager.ro/articol.php?id=15108
http://bucovinatv.ro/congresul-invatatorilor-21-august-2014/
http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=70455
http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=70257&format=html
http://bucovinatv.ro/congresul-invatatorilor-la-suceava-18-august-2014/
http://www.edu.ro/index.php/pressrel/21995
http://www.didactic.ro/stiri/men-bani-in-plus-pentru-toti-profesorii-din-mediul-preuniversitar
http://lideruldeopinie.ro/141177/profesorii-se-reunesc-la-eforie-sud-2
http://www.edumanager.ro/articol.php?id=15075
http://www.ziarelive.ro/despre/invatatoare.html
http://oltenitainfo.ro/?p=3283
http://incomod-media.ro/ziar/proiect-ministrul-pricopie-vrea-invatamant-obligatoriu-de-la-3-ani/
http://www.ziarulprahova.ro/stiri/cultura/185449/stiri-culturale
http://suceavalive.ro/invatamant-obligatoriu-pentru-copii-de-la-3-ani/
http://www.dcnews.ro/profesorii-veste-nea-teptata-inaintea-noului-an-scolar_451713.html
http://portaluldestiri.net/invatamant-obligatoriu-de-la-varsta-de-3-ani/
http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=70219
http://timpromanesc.ro/medalia-de-aur-a-invatatorilor-romani-transmisa-ucrainei
http://www.zvj.ro/articole-27940-Despre+++coal++++mai+in+glum++++mai+in+serios.html
7 răspunsuri la „Congresul AGIRo 2014 în imagini”
Lasă un răspuns
Grupul de Facebook
Site-uri partenere
Partener AGIRo:
AGIRo recomandă:
www.Învăţători.ro 
Albumul e fantastic. Am retrait fiecare moment. Daca ar trebui sa aleg nu as putea indica un loc sau o clipa care sa fi fost deosebita. Pot doar sa spun: A fost superb. Totul. Locuri si oameni.
1.500 наставника из Румуније, Молдавије, Украјине и Србије учествовали су на 36. Конгресу АГИРо (Asociaţiа Generală a Învăţătorilor din România) – Опште удружење наставника Румуније.
1898. је одржан Први конгрес Општег Удружења наставника Румуније. ,,Наставник” је означавао наставни кадар, тако да је Дан Наставника, успостављен тада, био и јесте дан свих који раде у школама. Крајем августа 2014, у трајању од девет дана, готово 1.500 учитеља, васпитача и наставника је учествовало у Сучави, Чернауцу, Кишњеву и Ефории Суд на 36. издању највећег годишњег форума за дискусију о румунском образовању, како га је оценио министар Прикопие Ремус. Колегама из Румуније се придружило преко 300 наставника из Молдавије, 150 из украјинског региона Чернауц, Одеса, Виница и Транскарпатија, десетине колега из Србије (Војводине, источне Србије), група представника наставника из школа у којима се пише ћирилицом у из региона око Нистра у Молдавији и наставници српске и украјинске националности из Румуније.
Домаћини су нам били,, Универзитет Штефан чел Маре „из Сучаве, Виша техничка школа прехрамбене индустрије из Сучаве, Опште удружење наставника Румуније -филијала Молдавија, Удружење Учитеља,, Ђорђе Тофан” -Радауц, међурегионална унија „Заједница Румуна из Украјине” и Гимназија „Кармен Силва” из Ефорие. Партнери Општем Удружењу учитеља Румуније били су школски инспекторат округа Сучава, школски инспекторат округа Констанца, наставници удружења,,Ђорђе Тофан ” Сучава, канцеларија наставног кадра – Констанца, Удружење васпитача из Сучаве, Удружење наставника и учитеља – Констанца, Секција АСТРА „Михаил Когалничану” Јаши, Удружење педагога Одеса – Украјина, Удружење „ВАРТО” из Винице – Украјина, Институт за образовне науке Кишињев –Молдавија, Удружења васпитача из Вршца – Србија, организација Арад-Гај, Заједнице Срба у Румунији, Савез Украјинаца – Филијала Арад, Општина и школа из Свињице, регион Мехединци – Румунија. Захваљујемо и колегиницама Маргарети Георгица и Дијани Буначиу.
Дан пре отварања Конгреса стављено је цвеће на споменик Јону Михалакеу у месту Тополовени, на стогодишњицу од када је 1914. Био изабран за председника АГИРо. Делегати из иностранства посетили су Ипотешти, споменик у Марашештију, Музеј Уједињења у Јашију, граду где је у 1934. на Конгресу АГИРо, учествовало 40.000 наставника, посетили су Еминескуову липу, и Палату Парламента у Букурешту.
Конгрес у Сучави одржан је у знаку прославе 100. годишњице Конгреса из 1914. Одржаном у престоној тврђави Моладавије, која се тада налазила под аустријском влашћу. Министар Ремус Прикопие је послао свом колеги Сергеју Квиту из Украјине, преко генералног конзула Украјине у Сучави, златну медаљу Конгреса, медаљу која је већ 8 година штафета која се уручује миснистрима из различитих земаља за њихов доприноса модернизацији образовања и охрабривању међународне сарадње у области образовања. Његова екселенција Васил Бојечко, генерални конзул, по образовању наставник, је додао: „Надамо се да нам помогну Бог и Европа, и сав циилизовани свет, да живимо у миру у будућности. Ова медаља представља поштовање Влади Украјине указано са ваше стране“. „Конгрес је одлучио да се у другом полугодишту школске 2014/2015 године медаља пошаље министру образовања Србије, Срђану Вербићу. Румунске колеге из Србије и Српске колеге из Румуније су се обавезали да се договоре са истим савезом из Србије и Министарством у Београду о организационим детаљима примопредаје медаље.
Свака група учесника певала је химну земље коју представља. Заставе четири земље стајале су заједно сва четири дана трајања Конгреса. Како је 24. август Дан независности Украјине, председник АГИРо и други учесници су носили беџеве са украјинским обележјима а наставници у филхармонији у Кишињеву, њих око 500 махали су стотинама листова у жутој и плавој боји украјинске државе.
Констатовано је да су се у источној Србији, у мандату актуелног министра, завршена прва школска година током које су се у неколико јавних школа одржавали часови румунског језика, на територији једне Школске управе, за део од 1617 ученика који су изразили жељу за учењем румунског језика. У мандату актуелног украјинског министра, из буџета су финаснирана места на катедри за румунски језик у Измаилу, док је то у мандату бившег министра било потиснуто.
Конгрес ће послати министрима образовања Украјине и Србије листу места са територија Школских управа Одеса али и Пожаревац, Зајечар и Јагодина, које у септембру треба да информишу ученике румунске/влашке/ молдавске националности да могу да уче румунски од октобра 2014.
Једногласно се стотине румунских учесника конгреса идентификовало и као,, Власи „. На сајту Министарства спољних послова Републике Србије, у рубрици билатералних активности Србија-Румунија исправно је речено да су дипломатски односи Румуније и Србије успоставлјени 1841, отварањем „Представништва Србије у Влашкој“. Континуитет дипломатских односа са Румунијом постоји од 1841. године када је Кнежевина Србија отворила своје дипломатско представништво у Влашкој. Ово признање континуитета, подразумева и прихватање континуитета и синонимије између термина румун и влах. Био би у најмању руку непријатељски чин да суседна држава преко ове признате синонимије, измисли један вештачки језик и мањину – влашку, која би се разликовала од румунске.
Подсећа се и на чињеницу да се румунски као као службени језик учи како у школама у Румунији, тако и у школама у Републици Молдавији. Ако Кијев прихвати да су ове две и ниједна друга државе матице за румуне/молдавце из региона Одеса у Украјини, онда се испуњавају наде да Украјина више не иде на руку Тирасполу, негујући вештачки „молдавски“ језик, према налогу појединих локалних школских инспектора који не служе ни интересима Украјине, нити пријатељским земљама Румунији и Републици Молдавији. Румунска држава нуди као матерњи језик искључиво књижевни украјински језик, како онима који се изјашњавају као украјинци, тако и онима који се изјашњавају као русини или хуцули.
Министру Прикопиу су представљени случајеви из Румуније у којима ученици српске и украјинске националности немају могућности учења на матерњем језику, из разлога малог броја пијављених и из практичних разлога локалних школских управа. Румунски министар образовања зе заузео за поправљање стања на почетку школске године по овом питању.
На АГИРо Конгресу, министар Ремус Прикопие министар је по први пут представио нове мере и стратегије: обавезно формирање великих група у вртићима од 2015. и обавезног образовања од треће године, почевши од 2018. Акутни проблем јаслица за децу испод три године, расписивање конкурса за запошлавање за та места (10 000) до септембра 2015. Одобравање новца за наставнике, еквивалентно 150 еура, за куповину наставног материјала, књига и часописа, претплате на разне специјализоване сајтове и часописе, али и за учествовање на конференцијама.
Виорел Долха, председник АГИРо, је напоменуо да верује речима министра, јер је учинио све што је обећао пре тачно годину дана на конгресу у Слатини (дигитални уџбеници, завршетак Закона о образовању, итд).
Свеобухватна изјава са питањима и проблемима утврђених током девет дана конгреса ће бити дат министру у наредним данима. Ту ће бити жалби на неуспех министарских налога и правних текстова који су на снази и предлози за побољшање школских програма. Захтевана је обавеза свих издавача за идентичним хронолошким редом садржаја као и у другим уџбеницима, мера која би омогућила да помоћна средства и збирке једног издавача могу бити коришћене и од ученика који имају уџбенике неког другог издавача, ослободивши на овај начин ученике и наставнике „заробљеништва“ помоћних средстава издатих од само одређеног издавача. Ова мера би довела да са тржишта нестану нејасна помоћна средства и уведу се вредна , која би могла бити извор праксе за ученике без обзира коју су уџбеник добили. У сусрету вече пре конгреса, затражено је од министра Прикопиа уклањање и примерно кажњавање најмање две особе из министарства одговорне за промовисање програма и уџбеника који пркосе здравом разуму. Очекује се да Министрарство образовања хитно да лекцију о руковођењу сопственим апаратом, лекцију која ће доказати да обавезе и услови нису примењиви само на студенте који не уче или који само копирају, већ и на наставнике који показују површност, незнање и непоштовање закона.
Посећени су Сучевица, Путна и манастир Богдана где су одмарали први Молдавски племићи и Радауц, где су, по речима локалне штампе, „делегати били примљени на начин како је народ буковине примао племиће у прошлости“. Само они који су били тамо, моћи ће да схвате високо поштовање домаћина – наставника и ученика из Радауца, према гостима.
Стотине учесника је отишло у Чернауц 22. Августа, где су положили цвеће и певали поред статуе Михаја Еминескуа и Тараса Шевченка, где су се сусрели са представницима школске управе овог региона у њиховом седишту и на чувеном универзитету у Чернауцу. Посета је симболизовала и подршку независности и интегритету Украјине. Уследиле су посете манастиру Банчени, јединственом у свету како верујемо, гробу Арона Пумну, и школи у којој је учио Еминеску. У Чернауцу смо на киосцима штампе могли да купимо публикације на румунском језику, нешто што очекујемо да ће у скорије време бити могуће и у другим регионима Украјине и у Србији у којима је проценат румуна много већи него у Чернауцу (5%).
Стотине колега из Румуније, Украјине и Србије су се преселили на два дана у Кишињев, где је у организацији Молдавске филијале АГИРо прослављено, заједно са преко 300 наставника из Молдавије, 95 година од оснивачког конгреса Удружења учитеља 1919. из Кишињева. До сада, АГИРо, МД, коју предводи истакнута Госпођа председница Мариана Марин, је наша најактивнија филијала. Дали су лекцију професионализма, одличне организације и неупоредиве маште која извире из сензибилитета који је можда најважнији бренд молдавског духа. Ни сада није изостала министарка Маја Санду, носилац златне медање АГИРо у 2012. представивши нове одредбе закона о образовању и и бираним речима изразивши поштовање учесницима. Били су присутни и руководиоци Академије наука Молдавије, и одржали предавање о наукама везаним за образовање. Кишињев и Алеја класика са спомеником Штефана Великог дали су друге лекције свима. У Старом Орхеју, месту каквог нема у Европи, имали смо могућност да суделујемо на међународном музичком етно-фестивалу „Густар“ – правом локалном Вудстоку.
У Ефорие Суд, захваљујући укључивању руководства Високе школе „Кармен Силва“, стотине наставника из четири државе су имали могућност да учествују у бројним радионицама за професионални развој, ширењу добре праксе, представљању књига, изложбама помоћних средсава за образовање. 27. августа, са учесницима се састала госпођа Екатерина Андронеску, председник Одбора за образовање у Сенату и почасни председник АГИРо која је препознала бирократизацију система, што је довело до тога „да су наставници више заузети књигама него ученицима“. Такође је направљено поређење са другим европским земљама, откривајући да је једном наставнику у Румунији потребан велики низ година да достигне највиши ниво плате. „По овом питању би морало да се предузме нештом јер је овако неприхватљиво.” Учесници су се захвалили министру Богдану Станојевићу на овој поруци и на подршци одобреној од ДППРП овом догађају.
Светлост су угледали и нови бројеви часописа АГИРо (основано 1928), билтен конгреса, четврти том „Портрета наставника“, „Савремени наставник бр. 32 и издање на руском језику“, „Савремени вртић“ бр.6“, „ О школи, помало шаљиво, помало озбиљно“ , часописи окружних удружења АГИРо и колега.
Уз подршку колега Генадија Чепурноја из Винице, Николаја Федореца из Одесе, госпође Олге Остафи из Чернауца, Међурегионалне ,,Румунске заједнице” у Украјини, осталих колега из Украјине надамо се да ћемо до 2015. имати закључене протоколе о партнерству са сличним удружењима из Украјине. Уз подршку директорке Весне Шуберт, колега Трајана Кете, Диане Шолкотовић, Доринела Стана, Националног савета румунске националне мањине, других румунских колега из Србије и српских колега из Румуније надамо се да ћемо до 2015. имати закључене протоколе о партнерству са сличним удружењима из Србије на националном нивоу.
Од 2015 АГИРо очекује нови, структурнији ниво сарадње са колегама из Србије и Украјине, која се темељи само на повезивању са сличним удружењима из Србије и Украјине и са будућим удружењима наставника румунске националности из Србије и Украјине. У Молдавији, већ дуги низ година, сарађујемо институционално само преко тамошњег Удружења наставника, а никако са са самоиницијативним, нерепрезентативним, повременим и споредним удружењима.
Изражавамо захвалност према 1500 службеника школа из четири земље, од којих су неки прешли 1000 километара како би представили снагу која је у интересу деце чије су душе у њиховим рукама, у интересу једне интензивније сарадње наших демократских, суседних и пријатељских земаља.
У новој школској години, да се руководите, драге колеге, мотом конгреса ,, образовање, иновације, страст „.
Срећни су ученици који вас имају за катедром, вас који сте утрошили новац, време, енергију и неспавање да би били боље информисани и са већим самопоштовањем када се нађете пред њима!
Виорел Долха, председник АГИРо, тел 0723259290, 0744195155
Scrisoare deschisă ministrului educaţiei din Serbia
ÎŞI VOR PIERDE SCAUNELE CEI DIN SERBIA CARE NU RESPECTĂ DREPTUL LA ÎNVĂŢAREA LIMBII MATERNE ROMÂNE?
Stimate Domnule Ministru Srdjan Verbic,
Vă cerem să daţi o ,,lecţie”!
Nu Serbia, ci un ministru cu nume şi prenume i-a umilit pe părinţii şi copiii români în octombrie 2009 când anunţa cu cinism în conferinţă de presă că ,,nu există copii interesaţi să înveţe limba română în şcolile din Serbia de răsărit” tocmai când pe biroul lui şi al nostru erau zeci de tabele cu cereri şi când din zeci de şcoli din Serbia de răsărit, zeci de profesori urmaseră cursuri de limbă română la catedra de limbă română din Serbia ca să poată preda elevilor lor limba maternă română. România şi o lume întreagă a rămas cu un gust amar.
După 2012 se spera că astfel de demnitari nu vor mai face de râs Serbia. Ne-am înşelat.
Nu Serbia, ci vreun demnitar cu nume şi prenume a stopat în martie 2013 în judeţele Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad ancheta în rândul elevilor care doresc să studieze limba română după ce în judeţele Bor şi Zajecear au solicitat oficial acest lucru 1617 elevi.
Nu Serbia, ci fostul ministru al educaţiei a schimbat cu reacredinţă legislaţia în iulie 2013 încât să nu mai fie cine să le predea limba română celor 1617 elevi care au reuşit să îşi depună cererile la conducerea şcolilor.
Nu Serbia, ci vreun funcţionar i-a pus în septembrie 2013 pe cei 1617 elevi care optaseră din martie pentru limba română să aleagă între informatică şi limba maternă. Refuz să cred că în Serbia cei care vor să înveţe limba maternă nu mai au voie să înveţe informatica!
Nu Serbia, ci vreun funcţionar face total netransparentă procedura prin care elevii din Serbia de răsărit pot opta pentru limba maternă şi la fel de netrasparentă procedura prin care sunt selectaţi profesorii care să o predea fiindcă nu am văzut pe site-ul ministerului sau în monitorul oficial sârb niciun anunţ în acest sens cu toate că este vorba de şcoli publice şi legislaţia sârbă cere transparenţă şi publicitate.
Nu Serbia, ci vreun funcţionar a sfidat legislaţia sârbă şi a introdus în chiar monitorul oficial programa unei limbi, ,,limba vlahă”, care nu există în nomenclatorul niciunei instituţii academice sârbe sau internaţionale. Domnule ministru: a)Întrebaţi istoricii sârbi dacă românii au fost numiţi în toată istoria în limbile de cancelarie altfel decât ,,vlahi”. b)Întrebaţi ministerul de externe sârb dacă în 2011 nu s-au sărbătorit 170 de ani de continuitate a relaţiilor diplomatice dintre Serbia şi România socotindu-se că acestea au început în 1841 prin deschiderea la Bucureşti a ,,Agenţiei Principatului Serbiei pentru Vlaşka” (Континуитет дипломатских односа са Румунијом постоји од 1841. Годин, Када је Србија Кнезевина отворила агенцију у Влашкој). Să înţelegem că Belgradul nu mai recunoaşte această continuitate în relaţia cu Bucureştiul? Nu Serbia, ci vreun funcţionar vrea să deformeze trecutul şi să învenineze prezentul. Spuneţi-i acelui funcţionar că nu doar cei din Bucureşti erau numiţi vlasi ci toţi românii de oriunde se aflau. Spuneţi-i că mişcarea de eliberare a românilor din Transilvania a început în 1791 cu petiţia ,,Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae”. Una din reuşitele lor a fost deschiderea în 1812 a ,,Înaltei Şcoli Pedagogice pentru Naţiunea Vlahă din Arad”, şcoală în care s-a predat de atunci şi până azi limba română şi nu limba vlahă. Trimiteţi-i pe acei funcţionari la Universitatea Valahia din România să afle că limba valahilor este româna. Spuneţi-le să citească volumul din 1906 al istoricului sârb Tihomir Georgevici ,,Printre românii noştri (din Serbia de răsărit)”. Spuneţi-le că vlasii din Serbia nu au niciun singur cuvânt în limbajul lor care să nu fie în dicţionarele limbii române, că aceştia nici nu vorbesc vreun dialect propriu ci o parte dintre ei vorbesc graiul bănăţean iar o altă parte graiul oltenesc. Spuneţi-le celor care înveninează relaţiile dintre ţările noastre că, în 21 august 2014, la congresul învăţătorilor români, sutele de participanţi, în unanimitate s-au autoidentificat prin vot ca fiind în acelaşi timp ,,vlahi” aşa cum germanii sunt în acelaşi timp nemţi. Întrebaţi-i dacă vreun singur vlah din Serbia nu se numeşte în limba maternă ,,rumân”, adică aşa cum ne spunem toţi în toate satele României şi dacă un singur vlah spune în propria limbă că nu vorbeşte ,,rumâneşte”. Întrebaţi oamenii din minister de ce nu au realizat până acum un abecedar sau de ce nu au retipărit abecedare româneşti existente în Voivodina pentru cei 1617 elevi din Serbia de răsărit care în martie 2013 au cerut ore de limbă română! Spuneţi-le că doar în anecdote cu nebuni se învaţă înotul în bazine fără apă. În Serbia se învaţă fără manuale sau doar pentru românii din Serbia de răsărit este acest regim? Sperăm, domnule ministru, să nu aduceţi în 15 septembrie cea mai mare ofensă la adresa adevărului ştiinţific şi la adresa României! Sperăm că nu veţi permite lansarea unui manual al limbii inexistente ,,vlahe” tipărit în chiar institutul de manuale al ministerului educaţiei pe care îl conduceţi! Aceasta ar pune sub semnul întrebării buna dumneavoastră credinţă faţă de legislaţia sârbă care precizează limbile care se pot studia. Acest gest ar fi o insultă faţă de România, insultă care nu va putea aduce decât o răcire severă a relaţiilor dintre ţările noastre. Întrebaţi oamenii din minister cum este posibil să nu ai sau să nu reeditezi un abecedar românesc, româna fiind o limbă recunoscută în Serbia, ţară unde există chiar mai multe catedre de limbă română pe lângă instituţii de învăţământ superior. Mai întrebaţi-i cum de s-au grăbit să tipărească un manual în limba vlahă ,,standardizată” de un colectiv în care cea mai mare autoritate lingvistică o are un ginecolog cu dosar penal şi care nu avea cum să aibă avize de la vreun for ştiinţific fiindcă nici în Serbia şi niciunde în cosmos nu există un astfel de for al unei asemenea limbi. Cum v-aţi simţi, domnule ministru, să apară în România un manual al unei limbi sârbe în alfabet arab? Acelaşi sentiment ne va încerca pe noi dacă politica de inventare a unei naţiuni vlahe în Serbia va deveni una oficială prin învăţarea acesteia în şcoli publice după un manual al ministerului de la Belgrad. Puneţi punct acestei jalnice poveşti cum că vlahii nu sunt români, care are ceva dintr-o comedie în care germanii nu ar fi nemţi şi maghiarii nu ar fi unguri.
Nu Serbia, ci inspectorii şcolari Dragoslav Maric din Zajecear, Vesna Zdravkovic din Pozarevac şi Zivota Starcevic din Jagodina şi directorii şcolilor din subordine pot face în aceste zile ca discriminarea să fie prezentă în şcolile din Serbia de răsărit sau pot face ca ,,discriminarea” să rămână pentru românii de acolo doar un cuvânt din dicţionar. Nu Serbia, ci aceşti demnitari pot consulta cu bunăcredinţă copiii dacă doresc să înveţe limba română, pot angaja cu bunăcredinţă personal de predare, pot pune cu bunăcredinţă în orar orele de limbă română.
În administraţia şcolară Bor-Zajecear, dintre cei 1617 de elevi care au solicitat limba română, în 2013 câţiva au terminat liceul dar alţii au întrat în sistem. Ar fi de aşteptat ca în acest an şcolar, după 15 septembrie, în această zonă să înveţe limba română peste 1600 de elevi dacă totul s-ar face cu bunăcredinţă. În administraţiile şcolare Pozarevac şi Jagodina ar fi normal ca după 15 septembrie să înveţe limba română un număr ceva mai mare de elevi fiindcă acolo, conform recensămintelor sârbe, trăiesc de câteva ori mai mulţi români decât în Zajecear. Doar dacă totul s-ar face cu bunăcredinţă. Dacă 3 000 – 5 000 de elevi de etnie română între cei mult peste 50 000 de elevi de etnie sârbă din zonă ar învăţa 2-3 ore de limbă maternă ar fi pentru Serbia o bună carte de vizită şi o datorie împlinită faţă de proprii cetăţeni loiali statului sârb.
Domnule ministru, democraţia nu se declară ci se clădeşte zi de zi. Uneori este nevoie de câte o lecţie dată unora care o încalcă flagrant.
Daţi, vă rugăm o astfel de lecţie! Scoateţi-l din sistem pe domnul director Radonic Milos de la Liceul teoretic Kladovo. Acesta pe parcursul anului şcolar trecut în fiecare lună îi îndemna pe elevii care începuseră din noiembrie 2013 ore de limba română să renunţe la limba maternă. Când copii din sate au protestat faţă de orele la care au fost puse cursurile, ore când ei nu mai au autobuze spre casă li s-a răspuns de către acelaşi director că dacă şi-au permis luxul să se înscrie la limba română să şi-l permită şi pe cel al taxiului. Speram ca lucruri de genul ăsta, sunt îngropate şi uitate. Începutul actualului an şcolar a debutat însă cu un comportament şi mai nedemocratic şi jignitor al domnului director Radonic. Pe 3 septembrie i s-a spus directorului că numărul de elevi înscrişi la limba română este mai mare decât numărul raportat de domnia sa. Directorul a replicat că acesta nu e finalul, că o să aibă grijă ca numărul acesta să se micşoreze simţitor la şedinţa cu părinţii de vineri, 5 septembrie. A afirmat dumnealui că o să le deschidă ochii asupra pericolului semnării acestui formular şi chiar dacă au făcut-o or să-şi reconsidere decizia şi vor renunţa să înveţe limba română.
Neregularitaţi au fost semnalate şi la şcoala generală din Kladovo unde părinţii s-au plâns de purtarea directoarei, Natasa Stojanovic-Milic care a ţipat la învăţătoarele care au întrebat despre procedura inscrierii elevilor la limba româna. Câţiva părinţi, absenţi din Kladovo în ziua în care s-au dat carnetele elevilor şi în acelaşi timp, împărţit fluturaşii pentru înscriere, au vrut să işi înscrie ulterior copii la limba română. Dar directoarea i-a speriat pe părinţi şi învaţătoare şi a făcut de râs, pentru a câta oară oare, şcoala, nepermiţând nici măcar să i se pună întrebari „dacă nu aţi fost aici, atunci se cotează ca şi când nu aţi vrut să-i înscrieţi”. Sfârşitul discuţiei. Am găsit încă ceva interesant legat de această, încă, directoare: Info Kladovo: Korumpirana direktorka osnovne škole u Kladovu. În aceeaşi scoală kladoveană, acum cateva zile, la sedinta cu parintii, diriginta unei clase de a cincea, Mila Petranjevic, cand a prezentat obiectul facultativ, Limba româna cu elemente ale culturii naţionale a adăugat că nu recomandă nimănui înscrierea la acest obiect datorită complicaţiilor care pot apare ca urmare a acestui fapt. Oare asta este politica acestor şcoli?
Directorul Radonic discriminează românii din Serbia de răsărit şi nu statul sârb are o astfel de politică. Arătaţi-le, domnule ministru, cetăţenilor sârbi de etnie română că acesta este adevărul şi că statul sârb nu este complice la astfel de practici! Arătaţi-le acestor cetăţeni sârbi că statul sârb îi protejează şi că nu rămâne nepedepsit cel care le încalcă drepturile. Daţi-l afară pe acest director care a încălcat legislaţia cu care Serbia se mândreşte pe bunădreptate. Legile însă trebuie aplicate cu bunăcredinţă când este vorba de drepturi dar şi cu asprime când este vorba de încălcarea lor.
Şi în România sunt unii care nu iau uneori în serios dreptul la învăţarea limbii materne. Împreună cu preşedintele unei comunităţii a sârbilor din România am identificat două grupuri de elevi de etnie sârbă pentru care în anul trecut statul român nu a plătit învăţător de limbă sârbă. I-am adus la cunoştinţă acest lucru ministrului român al educaţiei la congresul din acesată vară. I-am cerut şi să demită doi inspectori din minister. A promis că acest lucru se va rezolva conform legii. În următoarele două săptămâni vă vom anunţa, domnule ministru, dacă acei elevi de etnie sârbă din România vor avea sau nu învăţător de limbă sârbă plătit de statul român şi dacă au fost sau nu pedepsiţi oficialii din România care au încălcat legea. Vă informez însă că în România elevilor de etnie sârbă li se dau abecedare în limba sârbă tipărite în România sau în Serbia. Vă mai informez că în ultimii 9 ani milioane de elevi români de ciclul primar au avut pe bănci manuale de istorie în care există o pagină privind momente pozitive din istoria sârbilor şi o pagină privind sârbii din România. Aşa se cultivă respectul faţă de vecini.
Suntem siguri că în acest timp vom afla şi despre sancţionarea exemplară de către dumneavoastră a domnului director , a directoarei Stojanovic, a profesoarei de matematică Petranjevic şi despre punerea în aplicare cu bună credinţă a dreptului românilor din Serbia de răsărit de a învăţa limba maternă română în şcolile publice în acest an şcolar.
Domnule ministru,
Recenta întâlnire de la Bor dintre şefii guvernelor de la Bucureşti şi Belgrad cu reprezentanţi ai românilor din Serbia de răsărit ne-a făcut să avem mare încredere în guvernul sârb, în ministerul pe care îl conduceţi, în dumneavoastră personal.
Congresul învăţătorilor din România a hotărât ca în al doilea semestru al anului şcolar 2014/2015 medalia de aur să vă fie transmisă dumneavoastră. La congres au fost şi zeci de colegi de etnie română din Serbia şi colegi de etnie sârbă din România. În deschiderea lucrărilor congresului aceştia au cântat cu mândrie imnul de stat al Serbiei. Drapelul Serbiei a stat 9 zile alături de al României. Colegii români din Serbia şi colegii sârbi din România s-au angajat să pună la cale detaliile organizatorice ale înmânării efective a medaliei în acord cu asociaţia omoloagă din Serbia şi cu ministerul din Belgrad. Sperăm să ne faceţi onoarea să acceptaţi această medalie şi să ne puteţi primi în decembrie 2014 sau ianuarie 2015 sau să răspundeţi invitaţiei noastre de a o vă înmâna la chiar liceul sârb din Timişoara. Medalia, înregistrată la Banca Naţională a României, de 8 ani este o ştafetă înmânată unor miniştri din diferite ţări pentru aportul lor la modernizarea învăţământului şi încurajarea cooperării internaţionale în sfera educaţională.
Vă dorim un an şcolar cu multe realizări şi un mandat cu împliniri şi multe asemenea ,,lecţii” ca şi aceasta pe care v-o cerem. Aceste ,,lecţii” dau trend democratic într-un sistem care se vrea european şi dau încredere minorităţilor că Serbia este pentru ei o mamă adevărată nu doar în acte.
Cu respect,
Viorel Dolha
Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România
0723259290, 0744195155
PS
Iată un exemplu de cum copiii şi învăţătoarele care în familie ,,vorbesc rumâneşce” trebuie din 2014 să spună la comandă că ,,vorbesc vlaşki”, termen care nu există în limba lor maternă
http://www.paundurlic.com/forum.vlasi.srbije/index.php?topic=1898.0
Iată şi ,,proiecte” întocmite de ginecologi care produc manuale ale unei limbi inexistente vlahe cu un alfabet cu litere amestecate sârbeşti şi româneşti
http://vuorbavlaha.org.rs/projekat.php
Iată şi un dicţionar în care toate cuvintele zise ,,vlahe” sunt din dicţionarul limbii române dar care sunt scrise stâlcit, comic, după experţii în ginecologie din Serbia
http://vuorbavlaha.org.rs/Recnik.php
Accesaţi în paralel linkurile de mai jos. Veţi asculta aceleaşi ştiri din 14.august.2014 în ,,două” limbi, română şi vlahă la televiziunea publică din Bor. Jalnic procedeu de a diviza românii dintr-o ţară despre care cei din România am avut un loc în suflet aparte (vezi zicala cu cei doi prieteni ai României: Marea Neagră şi Serbia). Există o astfel de zicală şi la Belgrad?
HOĆE LI IZGUBITI FOTELJE ONI KOJI NE POŠTUJU PRAVO UČNJE NA MATERNJEM JEZIKU?
Poštovane gospodine ministre Srđan Verbić,
Tražimo od Vas da ih naučite pamet!
Ne Srbija, nego jedan ministar sa imenom i prezimenom, ponizavao je roditelja i decu rumunske nacionalnosti kada je oktobru 2009 god. cinično obavljao na konferenciji za štampu da „ne postoje zajnteresovana deca za učenje rumunskog jezika u školama Istočne Srbije“, kada se na njegovom stolu, kao i na našem nalazilo desetine tabela sa zahtevom i kada u desetinama škola u Istočnoj Srbiji desetine nastavnika pohađalo kurseve rumunskog jezika u Srbiji da bi mogli da predaju đacima materni rumunski jezik. Tada, Rumunija kao i ceo svet je ostao sa gorkim ukusom.
Posle 2012g., nadali smo se da zvanični neće osramotiti Srbiju nikad. Prevarili smo se.
Ne Srbija, nego jedan zvaničnik stopirao je u martu 2013g., u okruzima Braničevo, Pomoravski, Podunavski i opštinu Beograd anketu za đake koji su hteli da uče rumunski jezik i to posle što u Borski i Zajeđarski okruzima 1617 izjasnili su se pismeno.
Ne Srbija, nego bivši ministar prosvete promenio je zlobno zakon u julu 2013g., tako da nema ko da predaje rumunski jezik 1617 učenicma koji su zahtevali to.
Ne Srbija, nego neki službenik naterao je 1617 učenika septembra 2013g. da izaberu između informatike i rumunskog jezika. Odbijem da verujem da u Srbiji oni koji hoće da uče materniji jezik ne smeju da uče i informatiku.
Ne Srbija, nego neki službenik radi sve da procedura kojim đaci u Istočnoj Srbiji mogu izabrati učenje maternjem jezika ne bude transparentna.
Ne Srbija, nego neki službenik prkosi srpski zakon i odbacijo čak i u Službeni glasnik školski program za nepostojeći jezik, vlaski jezik koji nije standardizovan na nivou nijedne srpske ili međunarodne akademije.
Gospodine ministre:
a) pitajte srpske istoričare ako rumuni su bili nazvani vekovima drugačije nego vlasi,
b) pitajte ministra spoljnih poslova ako 2011 su se slavile 170 godina diplomatskih odnosa bez prekida između Srbije i Rumunije. Računa se kao početak ovog perioda 1841 god. kada se u Bukureštu bila je otvorena Agencija Srpske Kneževine u Vlaškoj. Da razumemo da Beograd ne priznaje kontinuitet odnosa sa Bukureštom?
Ne Srbija, več jedan službenik želi da deformiše prošlost i da zagorča sadašnjost. Kažite tom činovniku da ne samo oni iz Bukurešta su bili nazvani vlasima več i svi rumuni gde god se nalazili. Kažite mu da pokret za oslobođenje rumuna iz Transilvanije počeo je 1791 sa peticijoum „Supplex Libellus Valachorum Transsilvniae“. Jedan od nijhovih uspeha bilo je otvaranje 1812g. Visoke Pedagoške Škole za Naciju Vlaha iz Arada. Škola u koji se tada predavalo i do danas predaje rumunski jezik a ne vlaški. Pošaljite tog činovnika na Univerzitet Valahia iz Rumunije da sazna da je jezik vlaha ili rumunski. Kažite mu da proćita tom iz 1906.g. srpskog istoričara Tihomira Đorđevića „Između naših rumuna“ (iz Istočne Srbije). Recite im da vlasi iz Srbije ne koriste sopsteveni dialekt, nego deo nijh govori banatskim govorom, a ostali caranskim (oltenskim) govorom. Kažite onima koji truju odnose između naše zemalja da 21 augusta ove godine, učesnici na Kongresu prosvetnih radnika su se deklarisali kao vlasi istovremenom kao i rumuni, isto kao što su germani istovremenom nemci. Pitajte ga ako i jedan vlah iz Srbije sebe ne naziva na maternjem jeziku rumun, tako kako mi sebe u svim selima Rumunije nazivamo i ako jedan jedini vlah kad govori svoj jezik ne kaže da govori rumunski. Stavite tačku na priče kako vlasi nisu rumuni koja liči na komediju u koju germani nisu nemci.
Ne Srbija, nego školski inspektori Dragoslav Marić iz Zaječara, Vesna Zdravković iz Požarevca i Zivota Starčević iz Jagodine kao i direktori škole koji su im potčinjene mogu napraviti u ovim danima da diskriminacija bude prisutna u školama Istoćne Srbije, ili mogu napraviti da diskriminacija za rumune iz Istočne Srbije ostane samo reč u rečniku.
Ne Srbija, več službenici mogu konsultovati, sa dobrom namerom decu koja žele da uče rumunski jezik, mogu angažovati sa dobrom namerom prosvetne radnike, mogu staviti sa dobrom namerom u rasporede časovi rumunskog jezika. U školskoj administraciji Bor-Zaječar od 1617 đaka koji su želeli da uče rumunski jezik, nekoličina su završili srednju, ali novi đaci su upisali prvi razred. Bilo bi očekivano da u ovoj školskoj godini u ovim zonama rumunski jezik pohađa 1600 đaka, ako bi se sve uradilo dobronamerno. U školskim administracija Požarevac I Jagodina bilo bi normalno da u septembru rumunski jezik pohađa malo veći broj đaka jer se tamo na popisu stanovništa po statistikama Republike Srbije prijavio kao stanovnici rumunske nacionalnosti nekoliko puta veči broj nego u okrugu Zaječar. Samo ako bi se sve dobronamernom uradio. Ako 3-5000 đaka bi pohađali rumunski jezik, 2-3 časa nedeljno, to bi bila pohvalna vizitka za zemlju kao Srbija u koju u taj region pohađaju školu oko 50.000 đaka na srpskom jeziku.
Gospodine ministre, demokratija se ne izjavljuje nego zida se dan za danom. Po neki put je neophodno dati lekciju onima koji stalno krše prava. Molim Vas, dajte im lekciju! Izbacite iz sistema direktore kao što je Radonić Miloša iz Gimnazije Kladovo! Tokom prošle školske godine on je navodio đake koje su pohađali časove rumunskog jezika da odustanu. Kada su se deca iz okolnih mesta žalili zbog satnice ćasova rumunskog jezika kada nemaju autobus odgovorio je da ako su sebi dozvolili luksuz da pohađaju časove rumunskog jezika mogu prištiti i taksi prevoz.
Nadali smo se da su ovakve stvari zakopane i zaboravljene. Početak ove školske godine doneo gore ponašanje kod navedenog direktora. U sredu, 3 septembar (navodim da u ponedeljak po naredbi inspektora Marića poslati su rezultati ankete), rečeno mu je da broj upisanih đaka je veći od onog što je on prijavio inspektoratu. Direktor je odgovorio da ovo nije važno zato što nije konačna lista i da će se lićno potruditi da, na roditeljskom sastanku u petak, smanji broj đaka. Izjavio da će otvoriti oči roditeljama o opasnosti koje nosi potpisivanje ovog formulara i iako su potpisali, ubediće ih da odustanu od učenja rumunskog jezika. Direktor Radonić diskriminiše rumune iz Istočne Srbije, a takvu politiku nema država Srbija.
Neregularnosti su signalizirane i u osnovnoj školi u Kladovu, gde su se žalili roditelje na ponašanje direktorke, Nataša Stojanović –Milić koja je vikala na učitelice koje su je pitale za upis đaka na rumunski jezik. Nekoliko roditelja, odsutnih iz Kladova kada su se dodeljivale djačke knjižice i istovremenom i anketni listići želeli da upišu naknadno decu na rumunski jezik . Ali je direktorka uplašila roditelje i učitelice i osramotila ime škole po bog zna koji put, ne dozvoleći im ni bar da pitaju u vezi toga „ako niste bili tu, to je isto kao da niste hteli da ih upišete“. Kraj razgovora. Pronašao sam nešto zanimljivo vezano za ovu, još uvek, direktorku:
http://infokladovo.blogspot.com/2011/08/korumpirana-direktorka-osnovne-skole-u.html
U istu kladovsku školu, pre neki dan, na roditeljskom sastanku, razredna petog razreda, Mila Petranjević, kada je prezentovala fakultativni predmet Rumunski jezik sa elementima nacionalne kulture dodala da nikome ne preporučuje upis zbog kompikacije koje mogu uslediti kao posledica toga. Da li je to politika ovih škola?
Pokažite, gospodine ministre srpskim državljanima rumunske etnie da ih država Srbija štiti i da oni koje krše prava neče ostati nekažnjeni. Zakoni treba da budu poštovani.
I u Rumunji postoje neki koji ne uzimaju na ozbilno pravo da se uči maternji jezik. Zajedno sa predsednikom srpske zajednice iz Rumunije pronašao sam dve grupe đaka srpske etnije za koje država Rumunija nije platila nastavnika za srpski jezik. Ovo sam prestavio rumunskog ministra obrazovanja na kongrs koji se održavao ovog leta. Tražio sam mu da se otpusti dva inspektora iz Ministarstvo obrazovanja na đta mu on obečao da će se problem režiti po zakonu. U sledeče dve nedelje obavestiću vas gospodine ministre da li će đaci srpske etnije iz Rumunije imati nastavnika srpskog jezika plačenog od strane države Rumunije. I ako su inspektori bili kažnjeni ili ne od strane Ministarstva prosvete. Sigurni smo da ćemo istovremenom saznati i o kažnjavanju direktora Radonića, direktorke Stojanović, profesorke matematike Petranjević i o početka nastave na rumunskog jezika.
Gospodine ministre, skorašnji sastanak u Boru između dva premijera vlade Srbije i Rumunije sa predstavnicima rumuna Istočne Srbije dao nam je pravo da verujemo u vladu Srbije i ministarstvo koje vi lično vodite.
Kongres prosvetnih radnika iz Rumunije odlućio da u drugom polugodište školske godine 2014-2015 zlatna medalija bude uručena Vama. Na Kongresu bili su i kolege rumunske etnije iz Srbije i kolege srpske etnije iz Rumunije. Zastava Srbije je 9 dana bila zajedno sa zastavom Rumunije. Gore napomenute kolege su se dogovorili da organizuju uručivanje zlatne medalije. Nadamo se da će nam ukazati čast da primite ovu medaliju i da nas možete primiti u decembru ili u januaru 2015. Ili da nam odgovorite na poziv da Vam medalija bude uručena u sredjoj srpskoj školi u Temišvaru. Medalja je registrovana u Nacionalnoj Banci Rumunije več 8 godina i predstavlja štafetu koja se uručuje nekim ministrima za doprinos u modernizacije obrazovanja i podršci međunarodnoj saradnji u sferi obrazovanja.
Želimo Vam uspešnu školsku godinu i uspešan mandat.
Lekciju koju tražimo od Vas ukazuje na demokratiju u jednom sistemu koji želi da bude evropski i daje poverenje maninama da je Srbija istinita mama, a ne samo na papiru.
S poštovanjem,
Viorel Dolha,
Predsednik Udruženje Učitelja iz Rumunije
NR: …420../21 08 2014
STIMATE DOMNULE MINISTRU SRDJAN VERBIĆ,
Cel de-al XXXVI-lea Congres al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România a hotărât în unanimitate, în 21 august 2014, în prezenţa domnului ministru Remus Pricopie şi a peste 900 de profesori din România, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina, să vă acorde, pentru semestrul II al anului şcolar 2014 – 2015, medalia de aur a congresului, medalie înregistrată la Banca Naţională a României.
De 8 ani a devenit o tradiţie ca la această conferinţă să transmitem, ca o ştafetă, medalia de aur miniştrilor din diferite ţări, simbol al recunoaşterii contribuţiei lor la progresul sistemului de învăţământ şi simbol al bunei colaborări şi prietenii dintre respectivele state.
Ne-ar face o deosebită plăcere să acceptaţi să ne primiţi în audienţă în lunile ianuarie-februarie 2015 pentru a vă înmâna personal această medalie.
Cu multă consideraţie,
Viorel Dolha,
Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România
NR: …420../21 08 2014
POSTOVANI GOSPODINE MINISTRE SRDJAN VERBIC,
XXXVI Kongres Profesora iz Rumunije odlucio je 21 avgusta 2014 u prisustvu gospodina ministra Remus Prikopija sa jos 900 profesora iz Rumunije, Srbije, Republike Moldavije i Ukrajne da vam uruci za drugij semestar skolske godine 2014-2015 zlatnu medaliju kongresa, medaliju koja pripada Nacionalnoj Banci Rumunije.
Vec 8 godina imamo obicaj da na ovoj manifestaciji dodelujemo zlatnu medaliju ministrima iz raznih drzava, kao simbol priznavanja ucesca u sistemu obrazovanja I simbol dobre saradnje I prijatelstva izmedju ove dve drzave.
Bilo bi nam veliko zadovoljstvo da nas primite u poseti 2015godine u mesecu januar-februar da vam urucimo licno ovu medaliju
S postovanjem,
Viorel Dolha,
Predsednik udruzenja Profesora iz Rumunije
Pingback:INVITATII la Congres si Scoli de Vara | www.Învăţători.ro