www.Învăţători.ro

Invitație la congres, școală de vară, simpozion internațional, publicare articole, înscriere în asociație profesională pentru cadre didactice

Descărcați de mai jos invitația în Word

            Iată formularul unic de înscriere https://forms.gle/QxL7A8FypE5trzr89  la una sau toate activitățile din vara 2024. Cuprinde:

-procedura de înscriere în asociație profesională pentru învățători, educatoare și profesori de gimnaziu și liceu;

-invitație la publicare de articole cu ISBN / ISSN;

-invitație și procedură de înscriere la congres internațional al cadrelor didactice la Chișinău (24 – 27 iulie 2024);

-invitație și procedură de înscriere la școală de vară și simpozion internațional pentru cadre didactice la Eforie Sud începând cu cina din 28 iulie și terminând cu prânzul din 2 august.

I.Deocamdată NU SE MAI FAC ÎNSCRIERI CU CAZARE LA Congresul din Chișinău (24 – 27 iulie 2024). Eventual sunați între orele 17-18 la 0723259290 să vă spun dacă s-au suplimentat locurile. – Congresul Internațional al Cadrelor Didactice din România și al Cadrelor Didactice de Etnie Română de peste Hotare – al 46-lea congres al Asociației Generale a Învățătorilor din România, la 105 de ani de la Congresul de înfiinţare a Asociaţiei Învăţătorilor din Chişinău la al II-lea Congres al învăţătorilor basarabeni (1919), la 110 de ani de când, în 1914, preşedinte AGIRo a devenit Ion Mihalache, ministrul de mai târziu. Vor avea loc dezbateri, cursuri, conferințe, prezentări de exemple de bună practică, prezentări de carte școlară și material didactic.

Cazarea (cu mic dejun inclus) la Chișinău va fi la Hotel Europa https://europa.hotel-chisinau.com/en/: cameră single – 45 euro/noapte; dublă – 60 euro/cameră/noapte (30 euro/persoană/noapte); triplă – 75 euro/cameră/noapte (25 euro/persoană/noapte).

Prânzurile și cinele la Chișinău – câte 10 euro/persoană pentru câte o masă (20 euro/persoană/zi). Pentru masă: 80 euro/persoană în total pentru cele 3 zile fiindcă cina festivă va fi vreo 30 euro.

Total cazare și masă:

-215 euro/persoană dacă optați pentru cameră single

-170 euro/persoană dacă optați pentru cameră dublă

-155 euro/persoană dacă optați pentru cameră triplă

Sumele pentru cazare și masă pentru Chișinău se aduc în euro la Chișinău și se predau la sosire organizatorilor. Organizatorii am rezervat la acest hotel locuri pentru 50 de persoane din urmă cu o lună.

Taxa de participare de 50 lei (RON) pentru activitatea din Chișinău se depune deodată cu toate celelalte sume în lei (RON) printr-o depunere unică în contul AGIRo chiar la înscriere.

De transportul pentru Chișinău se îngrijește fiecare. O variantă o recomandăm aici: Plecare din România în 23 iulie cu trenul București – Chișinău (26 euro un bilet la vagonul de dormit cu 4 paturi în cabină) https://www.cfrcalatori.ro/cu-trenul-in-moldova/ Ore de plecare din România: București Nord 19:08; Buftea 19:23, Ploiești Sud 19:57, Mizil 20:32, Buzău 21:05, Râmnicu Sărat 21:36, Focșani 22:16, Mărășești 22:37, Adjud 23:02, Bacău 23:55, Roman 00:30, Târgu Frumos 01:30, Iași 02:33, Nicolina 02:38, Ungheni Prut 04:02, Chișinău 08:44. Întoarcerea în România cu trenul: Plecarea din Chișinău în 27 iulie, ora 17:05, cu sosire în București în 28 iulie, ora 06:35. Se pot deja cumpăra bilete la trenurile internaționale).

II.Deocamdată NU SE MAI FAC ÎNSCRIERI CU CAZARE LA ACTIVITATEA DE LA EFORIE SUD, ediția a XI-a a Școlii Internaționale de Vară a Cadrelor Didactice din România și a Cadrelor Didactice de Etnie Română de peste Hotare, Eforie Sud. Se va ține și a XXI–a ediție a Simpozionului Internațional „Portrete de dascăli”. Dezbateri, cursuri, conferințe, prezentări de exemple de bună practică, prezentări de carte școlară și material didactic vor avea loc între orele 10 – 12 în zilele de 29, 30, 31 iulie, 1 și 2 august în sala dela Hotel Crișana. La activități pot participa și cei care nu au nevoie de cazare sau care se cazează pe cont propriu.

Cazare și masă în mod organizat avem doar la Hotel Crișana (nu are climă) începând cu cina din 28 iulie și terminând cu prânzul din 2 august (5 zile): – 211 lei/persoană/zi-include pensiune completă (cazare, mic dejun, prânz și cină), 1055 lei total. Eventual sunați în 30 iunie, între orele 17-18 la 0723259290 să vă spun dacă s-au suplimentat locurile

Dacă doriți să luați doar cele 3 mese cu noi, la hotel Crișana (și nu vă cazați aici) aveți de plată 655 lei pentru toate mesele din cele 5 zile (131 lei/zi/persoană). La Eforie se poate achita și cu cardul de vacanță (doar cazarea și masași doar în prezența organizatorilor). Organizatorii am rezervat 90 de camere din urmă cu o lună. Se adăugă obligatoriu taxa de participare de 30 lei (pentru toți cei prezenți la activități sau cazare) și cotizația de 25 lei (doar pentru cadre didactice).

Cei care au carduri de vacanță vechi, care expiră înainte de începerea activității să îmi scrie la asociatiainvatatorilor@gmail.com ca să le spun cum pot achita înainte pentru Eforie Sud.

Pot participa cei care fac parte din AGIRo sau care se înscriu acum. Taxa de participare este de 30 lei. Membrii de familie însoțitori sunt scutiți doar de cotizația anuală de 25 lei (taxa de participare de 30 lei o achită toată lumea).

Articolele pentru publicații cu ISBN și/sau ISSN (cu subiect la alegere, scrise în Word, 1 – 3 pagini) se achită acum deodată cu celelalte sume dar se pot trimite până în 15 august la asociatiainvatatorilor@gmail.com

PROCEDURA DE PLATĂ ȘI ÎNSCRIERE

Întâi adunați toate sumele care sunt în lei (RON):

-cotizația de 25 lei/an sau multiplu de 25 dacă achitați pentru mai mulți ani;

-taxa de publicare articol/articole cu ISBN și/sau ISSN de 30 lei/articol sau multiplu de 30 dacă achitați pentru mai multe articole;

-taxa de participare pentru Chișinău de 50 lei pentru toată lumea (inclusiv însoțitori);

-taxa de participare pentru Eforie Sud de 30 lei pentru toată lumea (inclusiv însoțitori);

-cazarea și masa pentru Hotel Crișana din Eforie Sud pentru cei care nu folosesc card de vacanță sau sumele care depășesc valoarea cardului de vacanță.

Faceți întâi calculul pentru fiecare persoană separat, apoi faceți calculul pentru întregul dumneavoastră grup. Suma obținută pentru întregul dumneavoastră grup o achitați apoi integral, printr-o singură depunere online de pe card sau la ghișeele bancare sau prin mandat poștal, în contul: Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România, cod fiscal 23564572, cont CEC Bank Arad (sucursala Bdul. Revoluţiei nr. 5-7), cod IBAN RO32CECEAR0137RON0355948. Dovada plății o veți atașa în formularul de înscriere. Nu luăm în considerare înscrierile care nu au atașată dovada plății în chiar formularul de înscriere.

Completați formularul în chiar ziua în care ați făcut plata atașând în formular și dovada scanată a documentului de plată.

Colegii de peste hotare sunt scutiți de cotizație și taxă de participare. În rest se înscriu și dumnealor în formular și, după caz, își rezervă singuri dacă nu optează pentru Hotel Crișana. Doar acești colegi de peste hotare pot să nu facă plăți bancare (dacă nu pot) ci vor preciza în formular că au dat banii responsabililor de grup, partenerilor noștri de peste hotare.

Partenerii permanenți de peste hotare:

Asociația Generală a Învățătorilor din România–filiala R.Moldova, președinte Mariana Marin – agiro.moldova@gmail.com

Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia, președinte Dragan Stojanjelović – draganstojanjelovic@gmail.com, persoană de contact Dorinel Stan sdorinel@gmail.com

Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Regiunea Cernăuți, Ucraina, coordonator Mariana Piligaci – mpiligach@gmail.com vicepreședinte Oxana Medvedi – https://www.facebook.com/oxana.medvedi

Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Regiunea Odessa, Ucraina, președinte Mihail Mecineanu- myechinyanu@gmail.com

Colegii din Transcarpatia au ținut legătura cu noi prin doamna prof. Shiman Viorika de la Școala românească din Apșa de Mijloc https://www.facebook.com/viorika.shiman

Sucursala AGIRo din Ungaria, președinte Lucian Olteanu luciolteanu@gmail.com

IMPORTANT: urmăriți zilnic pe https://agiro.ro/ dacă mai sunt locuri disponibile sau nu și abia apoi faceți plăți și completați formularul de înscriere urmând linkul de mai jos pentru absolut toate persoanele din grupul dumneavoastră (inclusiv copii). Să completați câte un formular pentru fiecare participant, inclusiv copii!: https://forms.gle/QxL7A8FypE5trzr89   ( trebuie să aveți adresă de gmail).

Descărcați de mai jos și RĂSPUNSURILE (și câștigătorii) concursului fără taxă și cu premii în bani pentru cei între 9 și 99 ani, din țară și de peste hotare ,,ÎNVAŢĂ DESPRE ROMÂNI, RĂSPUNDE ȘI CÂȘTIGĂ”

Agenda AGIRo pentru vara 2024:

1.Congres AGIRo la Chișinău în perioada 24 – 27 iulie 2024 (3 zile). Plecare din România în 23 iulie cu trenul București – Chișinău și întoarcere în România în 28 iulie cu trenul Chișinău – București (bilete la tren se pot cumpăra doar cu 30 zile înainte). Cazare (cu mic dejun inclus) la Chișinău: cameră single – 45 euro/noapte; dublă – 60 euro (30 euro/persoană/noapte); triplă – 75 euro (25 euro/persoană/noapte). Prânz și cină la Chișinău – câte 10 euro/persoană pentru câte o masă (20 euro/persoană/zi). Taxă de participare – 10 euro.

2.Școală de vară internațională AGIRo la Eforie Sud la Hotel Crișana începând cu cina din 28 iulie și terminând cu prânzul din 2 august (5 zile). Cazare și masă la hotel Crișana – 211 lei/persoană/zi (1055 lei total). La Eforie se poate achita și cu cardul de vacanță. Se va adăuga taxa de participare de 30 lei.

            Înscrierile vor începe în câteva zile.

            Cei care au carduri de vacanță vechi, care expiră în 31 mai, să îmi scrie la asociatiainvatatorilor@gmail.com ca să le spun cum pot achita chiar în aceste zile pentru Eforie Sud.

RĂSPUNSURILE (și câștigătorii) concursului fără taxă și cu premii în bani pentru cei între 9 și 99 ani, din țară și de peste hotare ,,ÎNVAŢĂ DESPRE ROMÂNI, RĂSPUNDE ȘI CÂȘTIGĂ”

Majoritatea informațiilor istorice s-au găsit și pe https://agiro.ro/2024/05/13/concursul-fara-taxa-si-cu-premii-in-bani-pentru-cei-intre-9-si-99-ani-din-tara-si-de-peste-hotare-invata-despre-romani-raspunde-si-castiga/ , pe site-ul Asociației Generale a Învățătorilor din România.

DESCĂRCAȚI DE AICI FIȘA COMPLETĂ CU RĂSPUNSURI CARE ARE ȘI IMAGINI, HĂRȚI

1.Cine este autorul actualului Imn de Stat al Republicii Moldova (,,Limba noastră”), cel care a rostit la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia din 25 mai 1917: „Lucrul drept poate înflori numai dacă se întemeiază pe idei drepte. Dacă aţi luat asupra d-voastră sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie să daţi poporului idei adevărate, căci altfel întreg învăţământul e fără rost. Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, aşezat şi prin România, Bucovina şi Transilvania. N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut. Aceasta să se ştie din capul locului, ca să nu mai vorbim degeaba.“?ALEXEI MATEEVICI

2.La 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, iar unirea cu România a fost hotărâtă în data de 27 MARTIE/ 9 APRILIE (după calendar nou) 1918

3.După prăbuşirea monarhiei austro-ungare Congresul General al Bucovinei a hotărât în majoritate la Cernăuţi Unirea cu România în data de 15 NOIEMBRIE / 28 NOIEMBRIE (DUPĂ CALENDAR NOU) 1918

4.La încheierea Primului Război Mondial Ungaria îşi proclamă independenţa, incluzând în teritoriul său şi Transilvania. În aceste condiţii, fruntaşii Partidului Naţional Român şi românii din Partidul Social Democrat înfiinţează la data de 3 noiembrie 1918 Consiliul Naţional Român cu sediul în oraşul ARAD.

5.În 13 noiembrie 1918, la Belgrad, guvernul Ungariei semnează armistiţiul cu Antanta care lăsa sub controlul Ungariei nordul şi centrul Transilvaniei, iar Banatul sub controlul Serbiei. În aceste condiţii, românii organizează la data de 18 noiembrie /1 decembrie 1918 o Adunare Naţională la Alba Iulia la care desemnează 1228 delegaţi. La adunare au participat aproximativ 100.000 de persoane care aprobă unanim Rezoluţia Unirii românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Care este numele omului politic care a redactat şi citit textul rezoluţiei, nume pe care îl poartă acum şi un prestigios colegiu naţional arădean? VASILE GOLDIȘ

6.După ocuparea Basarabiei, Stalin a dezmembrat-o teritorial în trei părţi. Astfel, la 2 august 1940, a fost înfiinţată RSS Moldovenească, iar părţile de sud (fostele judeţe Cetatea Albă şi Ismail) şi de nord (judeţul Hotin) ale Basarabiei, precum şi nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa au fost alipite RSS UCRAINENE.

7.Regiunii ucrainene Odessa i-au fost incorporate în 1940 Sudul Basarabiei (raioanele Reni, Bolgrad, Ismail, Tarutino, Arciz, Chilia Nouă, Tatarbunar, Sărata, Cetatea Albă) şi raioanele transnistriene Ananev, Kotovsk, Peşceana, Balta, Ciorna, Valea-Hoţului, Codâma, Ocna Roşie din fosta R.Autonomă S.S Moldovenească. Această republică autonomă moldovenească de la est de România Mare a fost creată la 12 octombrie 1924 în cadrul Ucrainei și avea capitala la Balta, iar din 1928 capitala mutându-se la TIRASPOL.

8.Ce regiune a fost creată la 7 august 1940 în Ucraina, prin alipirea părţii de nord a Bucovinei cu Ţinutul Herţa şi cu nordul judeţului Hotin din Basarabia. Românii sunt majoritari în raioanele: Herţa – 93,8% din 32,2 mii, Noua Suliţă – 64,3% din 87,5 mii şi Adâncata – 51,4% din 72,7 mii şi prezenţi în număr mare în raionul Storojineţ – 37,1% din 95,3 mii? REGIUNEA CERNĂUȚI

9.Introducerea în R.Moldova a obligativităţii alfabetului latin a atras proteste din partea vorbitorilor de alte limbi decât cea română şi a dus la o mişcare secesionistă a autorităţilor separatiste ale autoproclamatei „Republici Moldoveneşti Nistrene” care are în componenţă raioanele transnistriene Camenca, Râbniţa, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol şi Slobozia, care nu controlează însă şase comune de la est de Nistru (Cocieri, Molovata Nouă, Corjova, Coşniţa, Pârâta şi Doroţcaia- care se află sub jurisdicţia Chişinăului) dar şi un teritoriu la vest de Nistru cu oraşul Bender (Tighina) (cu satul Proteagailovka inclus) şi comunele Gâsca şi Chiţcani. La alegerile locale din 1990, separatiştii au câştigat în oraşele Tiraspol, Rîbniţa şi Tighina, dar au pierdut în raioanele Dubăsari, Grigoriopol şi Slobozia. Printr-o campanie de intimidare şi violenţe, separatiştii şi-au extins treptat controlul asupra întregii regiuni, şcolilele româneşti fiind închise, iar cele câteva redeschise au statut de „şcoli neguvernamentale”, şi în consecinţă nu primesc fonduri de la autorităţile cărora părinţii copiilor le plătesc impozite. La recensământul din 1989, în regiune locuiau 39,9% MOLDOVENI, 28,3% UCRAINENI, 25,4% RUȘI.

10.Românii care locuiesc în regiunea Transcarpatia din Ucraina constituie majoritatea absolută în 13 localităţi – 9 din raionul Teceu: orăşelul Slatina, localităţile Apşa-de-Jos, Strâmtura, Teteş, Podişor, Bescău, Cărbuneşti, Bouţul Mare şi Bouţul Mic) şi 4 din raionul Rahău: Biserica Albă, Apşa-de-Mijloc, Plăiuţ şi Dobric. Transcarpatia se află la Nord de râul TISA.

11.În Serbia au dreptul în şcoli la învățământ în limba română doar românii din Alibunar (26,5%), Vârşeţ (10,9%), Zitişte (9%), Plandişte (7,2%), Covăcița (7%) şi Biserica Albă (5,5%), raioane din componenţa provinciei autonome VOIVODINA.

12.În acelaşi stat sârb, românii din judeţele Bor, Branicevo, Zajecear, Pomoravlie, majoritari în 161 localităţi cuprinse între Valea Timocului, Dunăre, Valea Moravei şi Muntele Rătan și cam de 10 ori mai mulți decât cei din Voivodina, nu au în şcoli dreptul la învățământ în limba română. Iată procentul estimat de români pe raioane: Kucevo-82,6%, Bor-82,2, Maidanpek-78,2, Jagubița-76, Kladovo-74,1, Negotin-65,8, Despotovaț-64,82, Bolievaț-63,8, Petrovaț-52,8, Golubaț-52, Malo Țârnice-43,8, Svilainaț-40,37, Zaiecear-24,4, Pojarevaț-18,6, Veliko Gradiște-18,1, Jabari-15,4, Ciupria-12,5, Velika Plana-9,1, Smederevo-4,5, Iagodina-1,97, Svârlig-1,79, Kniajevaț-1,62, Paracin-1,2, Sokobania-1,05. Ce nume au inventat oficialii sârbi pentru românii din această zonă pentru a le inocula că nu sunt români, nume folosit în presă, documente oficiale și chiar manuale? VLAH / VLASI.

13.În câte școli au dreptul la limba maternă românii din Bulgaria (majoritari în 32 localităţi din jurul Vidinului, 25 pe lângă Kozludui şi altele de-a lungul Dunării)? 0 ȘCOLI

14.Moscopole, este acum un mic sat din sud-estul Albaniei numit Korcea. În secolul XVII era cel mai mare oraş din Balcani după Constantinopol şi centru cultural şi comercial al aromânilor, aici apărând prima tipografie din Balcani. Oraşul aromânilor a fost distrus în întregime în 1788 de către Ali Paşa. Sute de mii de aromâni din nordul Greciei, din sudul Albaniei şi Bulgaria nu au posibilitatea acum să îşi cultive limba maternă (dialectul aromân). Doar R.Macedonia permite facultativ acest lucru. Ce număr are Recomandarea din 1997 a Consiliului Europei care cere statelor balcanice să acorde drepturi culturale aromânilor?  RECOMANDAREA 1333

15.În regiunea Meglen, prefecturile Kilkis şi Serres din Grecia meglenoromanii se af1ă în localităţile lor de baştină: Liumniţa, Cupa, Oşani, Birislav, Lundzini, Ţîrnareca. Locuiesc şi în comuna Nânta, dar proveniţi din comunele înconjurătoare după golirea acestora în urma plecării megleniţilor musulmani în Turcia. Mai locuiesc şi în Republica Macedonia, în comunele Huma, Gevgelija şi Bogoradica de la graniţa cu GRECIA.

16.Istroromânii sunt concentraţi în peninsula Istria din Croaţia în satul Žejane/Jeiăni din plasa Mune şi în satul Šušnjevica/Şuşneviţa din plasa Kršan/Crişan. Istroromânii sunt poporul care a avut un singur învăţător (Andrei Glavina) care a predat timp de patru ani dialectul istroromân în satul natal ȘUȘNEVIȚA.

17.Prin „Psaltirea în versuri”, cu peste 500 pagini şi 8634 de versuri, tipărită în 1673 la Uniev, Podolia (azi Унів, Ucraina), Dosoftei este considerat primul mare poet român, primul versificator al Psaltirii în tot răsăritul pravoslavnic, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii şi care a contribuit la formarea limbii literare româneşti. Își numește marea operă ”Psăltire a Sântului Proroc David pre limbâ rumâneascâ”. În care țară a fost el mitropolit? MOLDOVA

Dosoftei, Viața și petrecerea Sfinților, Iași, 1682

Dosoftei, Psaltirea în versuri, Uniev (Podolia), 1673

18.Care „Voievod și de moșie Domn al Moldovii” publică în 1717, la Sankt Petersburg „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor întăi pre limbalătiniască izvodit, iară acmu pre limba romîniască scos.”? În volum scrie: „Înainte de toate, chiar dacă acest neam a fost împărțit în trei ținuturi de căpetenie, totuși toți se cheamă cu același nume de români, disprețuind, adică dând de-o parte numele de valahi, care le-a fost dat de către popoarele barbare. Căci românii care trăiesc și astăzi în Transilvania și în ținutul numit Maramureș, nu-și dau numele de valah, ci de români (martori îmi sunt toți locuitorii tuturor națiilor din Transilvania). Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate îi numesc ungrovlahi, iar noi, moldovenii, îi numim munteni – căci au luat în stăpânire mai multe locuri muntoase) își dau și ei la fel numele de români, iar țării lor de Țara Românească. Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească, ci românească, astfel că, dacă vrem să-l întrebăm pe un străin de știe limba noastră, nu-l întrebăm: «Scis moldavice?», ci «Știi românește?». Arată-să pre scurt neamul Moldoveanilor, Munteanilor, Ardeleanilor carii cu toții cu un nume de obște Români să cheamă.” DIMIRIE CANTEMIR

Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Sankt Petersburg, 1717

Dimitrie Cantemir, Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor, Tomul I, Iași, 1835

19.În ce lucrare scrie Dimitrie Cantemir că: „Înainte de soborul bisericesc de la Florenţa (1437), moldovenii foloseau litere latineşti, după pilda tuturor celorlalte neamuri al căror grai se trage din cel roman.”? DESCRIPTIO MOLDAVIAE (DESCRIEREA MOLDOVEI)

20.Cum se numește autorul, înnobilat de Ecaterina a II-a, al primei cărți de poezie tipărită din întreaga literatură română („Poezii noo”), apărută în 1792-1796 în Transnistria (la Dubăsari sau Movilău), volum în a cărui „Predislovie” scrie: „Unele dăntr-aceste stihuri sânt tălmăcite după limbi străine, iar altele alcătuite dăn nou pă limba rumânească”? IOAN CANTACUZINO

Ioan Cantacuzino, Poezii noo, 1792-1796, Dubăsari ori Movilău

21.Care pedagog basarabean scotea în 1827 în Sankt Petersburg, la „Dipartamentul Obşteştiei Învăţări”, o „Gramatică russască și rumâniască” (россиско – румынская грамматика) în 3 volume? În prefaţa scrisă în limba rusă explică: „Mă simt obligat a spune câteva cuvinte despre această gramatică româno-rusă, care nu numai că poate fi de folos, dar este necesară, fiindcă ea dă mijloace a căpăta cunoștință în limba rusească la opt sute de mii de Români, care locuiesc în Basarabia aflătoare sub stăpânirea Rusiei”. ȘTEFAN MARGELA

Gramatică russască și rumâniască închipuită de Ștefan Margela, Sankt Petersburg, 1827

22.Din 1540 și până în 1837 regiunea dintre Nistru și Bug -care pe atunci se numea „Ucraina Hanului” (cu sediul hatmanului la Dubăsari) sau Edisan sau, mai târziu, ținutul Oceakovului- aparținuse bisericește de Mitropolia Proilaviei. Ierarhii Proilaviei se intitulau Mitropoliți ai Proilaviei, Tomarovei (Renilor), Hotinului, al întregului țărm al Dunării, al Nistrului și al întregii Ucraine a Hanului. O scurtă perioadă, ortodocșii din Transnistria au fost și sub jurisdicția episcopiei Hușilor. În 1792 fuseseră în „Ucraina Hanului” 316 parohii moldovenești. Care este numele actual al orașului unde funcționase Mitropolia Proilaviei? BRĂILA

23.Cum se numește autorul, originar din Ovidiopolul de peste Nistru, care a scos în 1840 la Sankt Petersburg „Gramatica valaho-moldovenească”, în prefața căreia scria: „Acesta e limba Română. Și denumirea de Român nu e întâmplătoare. Deci, într-o descriere generală a urmașilor apropiați ai unuia și aceluiași trib, suntem în drept să ne ținem de comuna lor denumire; deci limba Română poate servi drept noțiune comună pentru graiul Valah și pentru cel Moldovenesc.”? IACOB HÂNCU (GHINKULOV)

Iacob Hâncu (Ghinkulov), Gramatica valaho-moldovenească, Sankt Petersburg, 1840

24.Unde ține în 1840 profesorul basarabean Alexandru Tadeu Hajdeu, în calitate de efor al şcoalei, adresându‑se absolvenţilor de origine moldovenească, discursul „Suvenire de cele trecute, idee de cele de faţă şi arătare de cele viitoare ale Moldovei”, în care, între altele, le spune: „O naţie românească, naţie de pe acum slăvită între toate popoarele cele mai faimoase prin suvenirile istorice ale vremii trecute şi prin constituţia politică de astăzi, adu‑ţi aminte că soarta ta este, ca să le întreci pe toate, odată, prin civilizaţie şi printr‑o slavă care naşte din cultura ştiinţelor şi artelor!”? HOTIN

25.Care a fost mareşalul nobilimii din Basarabia care ceruse în 21 septembrie 1841 „să se comande din Moldova şi Valahia cantitatea necesară de cărţi şcolare pe cheltuiala nobilimii”? Consiliul suprem al provinciei basarabene îi cerea și el în 21 martie 1842 guvernatorului Feodorov că se cuvenea „a se permite învăţământul în limba română în şcolile regionale, în limba română care va fi mai necesară decât celelalte pentru tineretul moldovenesc de aici.” Același lucru îl ceruse în 1839 și precedentul mareşal al nobilimii basarabene, Dimitriu. Ca rezultat al acestui energic demers, limba română a fost introdusă în câteva şcoli regionale basarabene. Cât despre cumpărarea cărţilor din principate, ministrul rus nu a răspuns nimic nici atunci şi nici mai târziu. ION (IANCU) STURDZA

26.Cum se numește poetul și generalul român basarabean (n.1847 Brănești, Bălți – d. 26 septembrie 1921, Tighina), primul președinte al Partidului Național Moldovenesc, care scria sub ruși: „Căci poporul creştinesc/ Poartă nume românesc/ Şi-i în ţara Bessarabă/ Ce de ruşi făcută roabă…”? MATEI DONICI

27.Proprietarul Tipografiei din Chişinău, Achim Popov, în cererea depusă la 1 octombrie 1847 roagă autoritățile basarabene să îi aprobe editarea la Chişinău a unei gazete cu numele „ROMÂNUL”.

28.Care fabulist basarabean publică în 1852 la Chișinău volumul de 98 pagini „Alcătuirile. Poezii” în prefața căruia scria: „Cred că, de vei avea cea mai mică picătură de sânge român, ai sălta văzând în mânile tale această cărticică.”? ION SÂRBU

29.Care pedagog basarabean publicase la Chișinău în 1865, cu slove latine, manualele „Cursulu primitivu de limba rumână, compusu pentru sholile elementare și IV clase gimnaziale”, și „Abeceda Rumână”? În prefața ambelor a utilizat doar glotonimul limba română și etnonimul român și explică: „se numesc Rumăni, iar, de vorbesc despre un cetățean rumăn, în deosebi, atunce zic: Moldovan, Muntean, Bănățan etc.” IOAN DONCEV

Ioan Doncev, Cursul primitiv de limba rumânâ, Chișinău, 1865

30.Care profesor basarabean, părintele lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, scria, la 3 iulie 1867, despre România: „Binecuvântează, Doamne, ţara noastră a făgăduinţei!”, „țara străbunilor mei, precum şi pentru patria urmaşilor mei”, „Trăiască România, Trăiască Carol I!”? ALEXANDRU TADEU HAJDEU

31.Cum se numește pedagogul, compozitorul, dirijorul și muzicianul (n. 20 martie 1847, Ismail, sudul Basarabiei, acum în Ucraina – d. 21 decembrie 1903, Iaşi) care a fost director al Conservatorului din Iași și a condus corul Mitropolitan din Iaşi? În 1883, cu prilejul inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare, a scris celebrul „Cântecul lui Ștefan cel Mare” GAVRIIL MUSICESCU

32.Preotul basarabean Petre Gheorghian scria în 1905 versurile profetice: „Suna-va ceasul dezrobirii mâine / Și lanțul va cădea în praf însângerat / Și vei cunoaște-atunci, tu, bietule române, / C-atât amar de vreme ai stat îngenuncheat!” În 1902, preoțimea basarabeană, având ca scop tipărirea de literatură ortodoxă în limba română care să fie difuzată gratuit în toate parohiile, s-a reunit în așa-numita „Frăție a Nașterii lui HRISTOS”.

33.Cine a fost omul politic basarabean care suferise arestări încă din 1902 (împreună cu tot Comitetul Pământeniei Basarabene), apoi închisoare la Dorpat, Wenden, Butîrki, Iaroslavl, Vologda, etc. – continuând apoi cu deportările din regiunea Arhanghelsk și condamnarea la moarte, de către un Tribunal extraordinar revoluţionar instituit de Rumcerod în ianuarie 1918? A întocmit un Abecedar românesc, cu litere latino‑ruse (Rumâno‑russkaia azbuka) când era judecător la Bălţi. Încă în 1911 declara: „Românism înseamnă luptă. Nu văd altă cale care să ducă la biruinţă, decât numai prin luptă dârză de redeşteptare a conştiinţelor şi cultivarea forţelor” IOAN PELIVAN

34.În ce an Apostol Culea şi cu Dumitru Țoni, conducătorii Asociației Generale a Învățătorilor din România au închiriat vaporul „Domnul Tudor” şi 100 de învățători români au făcut o excursie la Ismail, în sudul Basarabiei? Oficialităţile din Ismail i-au primit cu muzică şi cântându-le Imnul Regal Român. Partea română a răspuns cu imnul „Boje, Tarea hrăni” (Doamne, păzeşte pe Ţar). Pentru prima oară, de la 1877, a ancorat în portul Ismail un vapor românesc. Tot oraşul ieşise în întâmpinarea lor cu flori.   1912

35.Cine a fost cel dintâi locuitor din Chișinău care a arborat drapelul României la reședința sa în martie 1917? A fost istoric român basarabean și judecător, cel care a convocat un congres al învățătorilor din toată Basarabia în 10 aprilie 1917. Cu ocazia Congresului învăţătorilor moldoveni din Basarabia de la Chișinău din mai 1917 şi-a început discursul cu adresarea: „Fraţi români!” PAUL (PAVEL) GORE

36.În 14 aprilie 1917 s-a înființat „Asociaţia (obştea) învăţătorilor moldoveni din Basarabia şi de dincolo de NISTRU”.

37.Cine a spus la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia (25–28 mai 1917) că „Trebuie să ştim că suntem români, strănepoţi de-ai romanilor. Aceasta trebuie să le-o spunem şi copiilor şi tuturor celor neluminaţi.”ALEXEI MATEEVICI

38.Care profesor și politician basarabean, vorbind la Congresul Învăţătorilor Moldoveni din Basarabia care şi-a ţinut lucrările la Chişinău de la 25 la 28 mai 1917, printre alte idei strategice, a propus „să se alipească la Basarabia părţile locuite de români din Cherson, Ovidiopol şi Odesa, întrucât aceşti români, pe vremea mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, au fost ocârmuiţi, din punct de vedere religios, de către Mitropolia din Basarabia”. În 1916, pe când era profesor în Soroca, fusese exilat în Siberia pentru că lupta la deşteptarea conştiinţei naţionale a elevilor din această şcoală. IUSTIN ȘTEFAN FRĂŢIMAN

39.În 6 iunie 1917, în piaţa gării din Chişinău, Partidul Naţional Moldovenesc a făcut o primire caldă ardelenilor care mergeau spre Iași venind de la Kiev. Cine a spus atunci „Prin mine moldovenii vă oferă acest steag tricolor: simbolul unităţii noastre naţionale. Primiţi-l cu dragostea cu care vi-l dăm şi-l duceţi cu bine peste Prut, peste Milcov, peste Olt, peste Mureş şi peste Crişuri, fluturaţi-l triumfător peste întreaga întindere românească şi implantaţi-l apoi în numele nostru pe turnul cetăţii de la Alba Iulia. Duceţi-l la biruinţă, sau muriţi pentru idealul care vă însufleţeşte!”? SIMION MURAFA

40.Studentul basarabean Teofil Ioncu, în septembrie 1917, reprezentând Partidul Naţional Moldovenesc la Kiev, la Congresul naţionalităţilor din Rusia, spunea: „Salut congresul naţiunilor în numele ROMÂNILOR din Basarabia! Mulţi aţi auzit de „Moldoveni”, dar puţini cred că ştiţi, că naţiunea moldovenească nu există. Există o naţiune română. Numele Moldova, Moldoveni, este numai teritorial, dar nu naţional.”

41.Care delegat transnistrean a rostit la Chișinău, la Congresul ostaşilor şi ofiţerilor moldoveni din 20 octombrie 1917: „vă întreb pe domniile voastre, fraţilor, fraţii mei şi neamurile mele – că sântem noi moldoveni dintr-un sânge – cui ne lăsaţi pe noi moldovenii? De ce sântem rupţi din coasta Moldovei şi trăim pe celălalt mal al Nistrului? Noi rămânem ca şoarecii în gura motanului? Fraţii noştri! Nu ne lăsaţi, nu ne lepădaţi şi nu ne uitaţi. Şi dacă ne veţi uita, noi malul Nistrului îl vom săpa şi vom îndrepta apa pe dincolo de pământul nostru.”? TOMA JALBĂ

42.Zemstva Gubernială din Chișinău se adresa în 13 noiembrie 1917 zemstvelor guberniale din Podolia și Ekaterinoslav cu rugămintea de a arăta numărul copiilor moldoveni de vârstă școlară din stânga NISTRULUI.

43.Cine a fost învățătorul basarabean cu studii la Şcoala Normală din Bairamcea, judeţul Cetatea Albă, care a stabilit definitiv proporţia etnică a celor 150 de viitori deputaţi ai Sfatului Ţării (105 moldoveni, 15 ucraineni, 13 evrei, şapte ruşi, trei bulgari, doi nemţi, doi găgăuzi, un polonez, un armean, un grec și 10 locuri pentru moldovenii de dincolo de Nistru)?VASILE ȚANȚU

44.În 21 noiembrie 1917 Sfatul Țării din Basarabia a început pe melodia „Deșteaptă-te, române”. În decembrie 1917, când s-a proclamat Republica Democratică Moldovenească, „Deșteaptă- te, române” a devenit imnul noului stat. „Deșteaptă-te, române” a mai fost Imn de Stat și ulterior în R. Moldova, din 27 august 1991 până în 1994. În ce ziar basarabean fost publicat prima dată, în 4 martie 1907, textul acestui cântec?„BASARABIA”

45.Congresul Moldovenilor din Stânga Nistrului (17-18 dec. 1917) s-a ținut în localitatea TIRASPOL.

46.Numiți generalul rus, comandant al trupelor rusești de pe frontul românesc, general care după Revoluția din Octombrie s-a pus în slujba Radei Centrale ucrainene, care nu a recunoscut regimul sovietelor și care a cerut în mod repetat armatei române să intre în Basarabia. La 14 decembrie 1917 Sfatul Ţării a luat hotărârea de a cere ajutor din afară. În baza acestui mandat, la 22 decembrie 1917, Consiliul Directorilor Generali din Chișinău a trimis o telegramă ministrului de Război român (înregistrată în 24 dec.), prin care solicita trimiterea la Chişinău „a unui regiment ardelenesc”. La 26 decembrie 1917, sub semnătura tuturor membrilor Consiliului Directorilor Generali, a fost expediată o a doua telegramă generalului rus cu solicitarea de a trimite trupe militare care să asigure securitatea Basarabiei. Generalul rus însă i-a cerut sprijin în această chestiune Guvernului român, care să dispună trimiterea de trupe în spaţiul dintre Prut şi Nistru. Consiliul de Miniştri al României, după lungi dezbateri, având acordul Aliaţilor, a decis la 12 ianuarie 1918, trimiterea armatei în Basarabia. DMITRI ȘCERBACIOV/ȘCERBACEV (ДМИ́ТРИЙ ГРИГО́РЬЕВИЧ ЩЕРБАЧЁВ)

47.Care sunt cele 3 localități basarabene ale căror zemstve au votat în 1918 unirea cu România înainte ca Sfatul Țării să voteze acest lucru în 27 martie 1918?BĂLȚI (3 martie), SOROCA (13 martie), ORHEI (25 martie)

48.Într-un discurs ţinut la 11 februarie 1918, Elena Alistar se adresa Sfatului Țării prin cuvintele „acum ori niciodată, noi trebuie să ne unim cu România!” Elena Alistar, prima femeie româncă basarabeană devenită membră a unui parlament (Sfatul Țării), a funcționat în perioada 1890 – 1906 ca ÎNVĂȚĂTOARE.

49.Unde a fost prima capitală a Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldovenești care a luat ființă oficial la est de Nistru în 12 octombrie 1924? Ziarul moscovit «Isvestia» anunțase încă în 29/VIII/1924 că în Comitetul Gubernial din Odesa se aprobase deja unificarea regiunilor populate de Moldoveni într-un singur ținut moldovenesc, care urma să cuprindă următoarele districte : „Rîbnița (cu 48.748 locuitori din care 25.387 Moldoveni), Duboșari (cu 57.371 locuitori din care 33.600 Moldoveni), Tiraspol (în întregime moldovenesc) și Ananiev (cu 43.545 locuitori din care 24.249 Moldoveni)”. BALTA

            50.Conducerea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (Transnistria), aflată în componenţa Ucrainei sovietice, a hotărât în 2 februarie 1932 trecerea la alfabetul LATIN.

51.Chioru Pavel (Ianachi) (02.04.1902, Cartal, judeţul Ismail, Basarabia, azi satul Orlovka, raionul Reni, regiunea Odessa, Ucraina − 11.10.1943) a fost folclorist și istoric. Terminase liceul din oraşul Bolgrad și Universitatea „I. M. Sverdlov” din Moscova. Deţinuse mai multe funcţii în Transnistria: prim-secretar al comitetului regional din RASSM al comsomolului din Ucraina. În anii 1928-1930 îşi exercită funcţia de comisar al poporului pentru învăţământ. Este unul dintre fondatorii şi promotorii Uniunii Scriitorilor din RASSM (1928). În 1932 susţine trecerea la grafia latină în stânga Nistrului, lucru pentru care a avut de pătimit fiind arestat și deportat în Siberia, unde se va și stinge din viaţă. Cum s-a numit ziarul transnistrean la care a fost redactor-şef? PLUGARUL ROȘU

52.În 27 februarie 1938 s-a hotărât renunțarea la alfabetul latin în REPUBLICA AUTONOMĂ SOCIALISTĂ SOVIETICĂ MODOVENEASCĂ (DIN COMPONENȚA RSS UCRAINENE DIN CADRUL URSS) Intelectualitatea, fostul guvern, Dumitru Prestescu, director al Institutului Pedagogic din Tiraspol şi numeroşi scriitori transnistreni au fost condamnați la moarte (între ei Nicolae Smochină, Toader Mălai, Nicolae Ţurcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru Bătrîncea, Nistor Cabac). În anii 1937-1938, anii marii terori, au fost condamnate nu mai puțin de 7157 de persoane, dintre care 4339 (60,6 %) – executate, iar 2818 (39,4%)– condamnate la diferite termene de detenție, de regulă de 8-10 ani.

53.În partea transnistreană a regiunii Odesa din Ucraina sunt multe localități cu populație majoritar românească (Handrabura –94%, Tocilă- 92,6%, Lipețchi- (90,1% ca să le numim doar pe acelea cu peste 90%). Sunt și raioane întregi în care românii sunt într-o proporție considerabilă: Podolski (fost Kotovski)-31%, Ananiev-19,5%, Ocna -13,5%. În câte școli din această zonă se învață în limba română? 0 ȘCOLI

54.În raionul Reni din regiunea Odesa-Ucraina trăiesc: români 49,0%; ucraineni 17,7%; ruși 15,1%; bulgari 8,5%; găgăuzi 7,9%; bieloruși 0,4%; turkmeni 0,3%; alții 1,1%). În orașul Reni românii sunt cam în număr egal cu ucrainenii. În câte școli din orașul Reni se învață în limba română? 0 ȘCOLI

55.Pe lângă Reni, în sudul Basarabiei din regiunea Odesa-Ucraina, sunt și alte raioane întregi în care românii sunt într-o proporție considerabilă: în raioanele Izmail și Tarutino românii și ucrainenii sunt în același procent -28% în Izmail și 22% în Tarutino; Sărata-19%; Kilia-15,8%. Urbanizarea s-a produs, firesc și aici. Credeți că există vreo școală în vreunul dintre orașele zonei în care să se învețe în limba română? 0 ȘCOLI

56.În orașul Odesa trăiesc cam 8000 de români. Credeți că există vreo școală în care să se învețe în limba română? 0 ȘCOLI

57.S-a născut în 11 noiembrie 1845 în judeţul Hotin. A fost boier basarabean, specialist în drept. A făcut studii la Liceul Regional din Chişinău, la liceul din Kamenets-Podolski, apoi la Liceul Richelieu din Odessa. A studiat dreptul la Universitatea din Moscova, Petersburg şi Berlin. A fost un om cu o vastă cultură, vorbind cu ușurință franceza, engleza, germana, italiana, rusa și câteva dialecte slave. A fost numit judecător la Tribunalul din Hotin până la moartea tatălui său, în 1875, când a renunțat la carieră şi s-a stabilit în satul Brânzeni din județul Bălţi. În 1899 rușii îi resping oferta sa de a ceda toată averea sa Zemstvei (Consiliul ţarist al Basarabiei), cu condiţia folosirii acesteia pentru şcoli şi biserici în limba română. După 1902, trecând în România, a donat milioane şi milioane de ruble şi apoi milioane și milioane de lei pentru școli în Suceava, Botoşani, Dorohoi şi Neamţ și pentru Catedrala Mântuirii Neamului din București. După 1906 a donat multe milioane de coroane sau florini pentru şcoli, biserici, spitale, burse, biblioteci, ţărani nevoiaşi din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș. A susţinut înfiinţarea cooperativelor şi a băncilor populare, mai întâi în Transilvania, apoi în Basarabia. A finanţat şi primul ziar de luptă naţională de la Chişinău, „Cuvânt Moldovenesc”. El a dăruit importante sume de bani, lucrări editoriale, hârtie pentru cărţi şi ziare, pe care le răspândea printre studenţii moldoveni din Kiev, Harcov, Petrograd, Odessa, Chişinău, Soroca, Bălţi şi Orhei. Tot el, în 1910, a ctitorit istorica formaţiune „Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni”. Era membru şi al Ligii pentru eliberarea românilor din Timoc şi Macedonia. Avea o modestie ieșită din comun. Se îmbrăca cu haine ieftine, nu frecventa localurile de lux, avea puțini slujitori. Când venea la Chișinău de la reședința sa din Davos, de la gară spre centru, lua tramvaiul și nu o birjă, justificându-și opțiunea simplu: „Tramvaiul costă 3 copeici, iar birja 3 ruble, și aceste 3 ruble vor fi de mare folos la vreun țăran din Maramureș”. Refuza mulțumirile publice și nu accepta ca numele său să fie dat unor edificii pe care le-a finanțat. A ajuns membru de onoare al Academiei Române, primul preşedinte al Parlamentului României Mari, senator al Transilvaniei, deputat în patru judeţe basarabene: Tighina, Orhei, Lăpuşna şi Bălţi. La 15 aprilie 1926 a plecat la cele veşnice. A avut parte de funeralii naţionale, iar la catafalcul său a fost prezent întregul guvern, în frunte cu generalul Averescu. Spunea: „Carte şi iar carte! Şcoli şi iară şcoli! Biserici şi iar biserici! Prin ele ne vom ridica sufletul şi vom fi stăpâni pe cunoştinţe… Eu îs cu totul la dispoziţiunea ţării mele cu mintea cât mi-a dat Dumnezeu, cu toată inima şi cu toată averea mea… Eu ţin la folosul naţiunii, nu la fala mea…”. Care este numele acestui cel mai mare filantrop român? VASILE STROESCU

58.Care este localitatea din Ungaria cu cel mai mare procent de români (46,53%)? MICHERECHI

59.După ce Grecia a dobândit independenţa (1830) mulţi aromâni au avut un sentiment de frustrare pentru că Atena urmărea asimilarea lor. Patriarhul grec din Constantinopol l-a excomunicat pe autorul unei gramatici aromâne şi pe toţi cei care vor vinde sau cumpăra cartea. Încă de la 1780 un călugăr grec, Cosma din Etolia, blestemă pe toţi aromânii din districtul Zagori din Epir care vor mai vorbi limba aromânească. Un alt călugăr, Neofit Doukas, ,,dorea să stârpească toate limbile pământului pentru a sădi în locul lor greaca“. Cum se numește autorul gramaticii Romanische oder Macedonowlachische Sprachlehre („Gramatică romanică sau macedono-vlahă”) din 1813? MIHAIL GEORGE BOIAGI

60.În 1905 ziarele din Constantinopol publicau textul iradelei imperiale (decretului) prin care se recunoştea naţiunii române din imperiul otoman drepturi ca şi celorlalţi supuşi creştini: îşi puteau alege muhtarul (primarul) lor, erau primiţi în consiliile administrative, autorităţile permiteau revizori şcolari aromâni, deschidere de noi şcoli, limba română liber folosită în şcoli şi biserici. Aromânii au început să-şi numească primari. După iradeaua sus pomenită, Patriarhul grec a protestat vehement refuzând să o recunoască, iar grecii au intensificat atacurile teroriste asupra aromânilor. Numai în 1905 au fost ucise sute de persoane, multe rănite, şcoli incendiate, distruse sute de gospodării, manuale şi cărţi de cult arse. La 13 iunie 1906 se rup relaţiile diplomatice între Grecia şi România (până în 1911).Presa internaţională felicita România pentru că ,,a ştiut şi de astă dată să-şi apere demnitatea şi interesele naţionale cu energie“. În ce zi a fost publicată acea iradea a sultanului Abdul Hamid? 10/23 MAI 1905

CÂȘTIGĂTORII ÎN URMA TRAGERII LA SORȚI:

Au fost 370 de participanți din România (din 25 de județe), R.Moldova (17 raioane, inclusiv din zona nistreană și UTA Găgăuzia), Ucraina și Spania care au trimis răspunsuri. Le mulțumesc tuturor și îi felicit pentru efortul intelectual de a căuta informații, deseori puțin cunoscute, despre români!

Au câștigat câte 500 lei (RON), cam 100 euro, următorii:

Din România: Stan Ana, clasa a XII-a, Liceul Tehnologic „Costache Conachi” Pechea, județul Galați, profesor coordonator Crișan Nela;

Din R.Moldova: Galușca Mihaela, clasa a XII-a, Liceul Teoretic ,,Ion Vatamanu” Strășeni, profesor coordonator Celeev Tatiana;

Din Ucraina: Dumitru Ciudin, clasa a IX-a, Liceul din satul Ozerne, raionul Ismail, regiunea Odesa, profesor coordonator Lidia Ciudina.

Aceștia să îmi trimită pe asociatiainvatatorilor@gmail.com un număr de cont de la o bancă din România și numele titularului de cont și le voi vira banii imediat.

Cei din R.Moldova și Ucraina poate au pe cineva de încredere în România căruia să îi virez banii sau vor aștepta până în 23-27 iulie când voi fi la Chișinău și când este posibil să trimit banii și în Ucraina prin cineva.

Diplomele de participare le voi trimite pe e-mail. Va mai dura până ce le personalizez și obțin pe ele ștampilele și semnăturile necesare.

DESCĂRCAȚI DE AICI FIȘA COMPLETĂ CU RĂSPUNSURI CARE ARE ȘI IMAGINI, HĂRȚI

Suport pentru concursul fără taxă și cu premii în bani pentru cei între 9 și 99 ani, din țară și de peste hotare ,,ÎNVAŢĂ DESPRE ROMÂNI, RĂSPUNDE ȘI CÂȘTIGĂ”

Pasul 1: Descarcă foaia cu întrebări de aici

Pasul 2: Caută răspunsuri cu ajutorul internetului, al profesorilor (indiferent de disciplina predată), învăţătorilor, părinţilor sau singuri. Completează răspunsurile pe foaia cu întrebări și salvează varianta completată;

Pasul 3: Completează online, în formularul  https://forms.gle/2GmDKkdAaf9cY3aEA  răspunsurile până în 16 mai 2024;

Se vor acorda premii în bani prin tragerea la sorţi din 17 mai 2024. În urnă vor fi toate numele celor cu peste 50 răspunsuri exacte din totalul de 60 întrebări. Se vor trage la sorți separat câștigători din România, R.Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania etc.

Majoritatea informațiilor istorice se vor găsi din 1 mai și pe  https://agiro.ro/  , site-ul Asociației Generale a Învățătorilor din România.

Tuturor participanţilor le trimitem prin e-mail adeverinţă de participare dar și anunțul cu câștigătorii în bani.

Iată materiale care pot fi de folos celor care doresc să participe la concurs:

1.Puteți descărca un material despre românii de peste hotare pe care l-am scris în 1998.

2.Puteți descărca și un alt material:

3.Puteți descărca de aici alte 296 pagini:

4.Pot fi de folos și:

Câştigătorii concursului „Învaţă despre români de Ziua României“

DATE DIN ISTORIA ROMÂNILOR DIN BASARABIA SI TRANSNISTRIA

RĂSPUNSURILE LA CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE ISTORIE „VASILE STROESCU”, ETAPA I: „ÎNVAȚĂ DESPRE BASARABIA ȘI TRANSNISTRIA”

„Români/limbă română”- vechiul și adevăratul nume al „moldovenilor/limbii moldovenești”

Activități fără taxă pentru profesori și elevi din România, R.Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania etc.

1.Concursul fără taxă și cu premii în bani pentru cei între 9 și 99 ani, din țară și de peste hotare ,,ÎNVAŢĂ DESPRE ROMÂNI, RĂSPUNDE ȘI CÂȘTIGĂ” (concurs al AGIRo)

2.Concursul (fără taxă) Regional Interdisciplinar Cuvinte jucăușe 2024, ed. a VII-a, cuprins în CPEERI 2024, pentru elevi din România, R.Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania etc (în parteneriat cu AGIRo)

3.Festivalul Copiilor /Primăverii Dor de primăvară, dor de Eminescu, Ediția a III- a (duminică, 21 aprilie 2024 – Sân Mihai- Локве). La Festival pot participa fără taxă școlile cu predare în limba română din R. Serbia, dar societățile, asociațiile și căminile culturale, respectiv copii și tineri cu vârsta cuprinsă între 5 – 18 ani (în parteneriat cu AGIRo)

4.Despre (opțional) înscrieri în asociații ale cadrelor didactice din România, R.Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria și despre articole în publicații cu ISBN și/sau ISSN

5.Despre activitățile AGIRo din vara 2024

ACTIVITATEA NR.1 Concursul fără taxă și cu premii în bani pentru cei între 9 și 99 ani, din țară și de peste hotare ,,ÎNVAŢĂ DESPRE ROMÂNI, RĂSPUNDE ȘI CÂȘTIGĂ”

Pasul 1: Descarcă foaia cu întrebări de aici ;

Pasul 2: Caută răspunsuri cu ajutorul internetului, al profesorilor (indiferent de disciplina predată), învăţătorilor, părinţilor sau singuri. Completează răspunsurile pe foaia cu întrebări și salvează varianta completată;

Pasul 3: Completează online, în formularul https://forms.gle/2GmDKkdAaf9cY3aEA răspunsurile până în 16 mai 2024;

Se vor acorda premii în bani prin tragerea la sorţi din 17 mai 2024. În urnă vor fi toate numele celor cu peste 50 răspunsuri exacte din totalul de 60 întrebări. Se vor trage la sorți separat câștigători din România, R.Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania etc.

Majoritatea informațiilor istorice se vor găsi din 1 mai și pe https://agiro.ro/ , site-ul Asociației Generale a Învățătorilor din România.

Tuturor participanţilor le trimitem prin e-mail în 17 mai adeverinţă de participare dar și anunțul cu câștigătorii în bani.

ACTIVITATEA NR.2 Concursul Regional Interdisciplinar Cuvinte jucăușe 2024, ed. a VII-a, cuprins în CPEERI 2024, poz. 45, proiect de activități educative cu participare internațională (România, R.Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania etc), aprobat de Ministerului Educației cu nr. 24953/01.02.2024

Secțiunile concursului:

• Creație literară/Jurnalism:
• Poezie amuzantă
• Poezie
• Poezie creștină
• Reclama radio
• „Limba noastră-i o comoară” – secțiune de poezie pe orice temă dedicată exclusiv elevilor români de peste hotare (R.Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania etc)
• Artele spectacolului de teatru pentru copii:
• Scriere dramatică/scenete
• Scenografie
• Joc de rol prin momente scenice individuale sau colective de teatru/teatru de animație: monolog, dialog, recital, spectacol, pantomimă, teatru radiofonic etc.

Informații suplimentare despre concurs:

• Grup țintă: elevi cl. 0 – XII din școli, licee, palate/cluburi ale copiilor
• Condiții de participare: directă (elevi din Arad), indirectă (elevi din alte localități din România sau străinătate)
• La concurs nu se percepe taxă de participare, finanţarea se va realiza din resurse proprii şi sponsorizări
• Participantii vor organiza o etapă locală în urma căreia vor selecta creațiile participante pentru următoarele etape ale competiției
• Înscrierea se va face pe baza Fișei de înscriere/docx și atașarea creațiilor la linkurile prevăzute în Regulamentul atașat, pentru fiecare secțiune în parte
• Se vor respecta următoarele termene, pentru toate secțiunile:
• Etapa directă se va desfășura în perioada 22-26 aprilie 2024, pentru participanții din județul Arad – în vederea participării contactați profesorii coordonatori
• Expedierea creațiilor din etapa indirectă: până în 26 aprilie 2024
• Jurizarea creațiilor: 8 – 17 mai 2024
• Anunțarea rezultatelor și expedierea premiilor: 3 – 7 iunie 2024

Regulamentul concursului și fisa de înscriere pot fi descarcate de aici:

Invitația

Regulament „Cuvinte jucăușe”

Fișa de înscriere „Cuvinte jucăușe” plus creațiile elevilor

2024 martie-mai – Concursul „Cuvinte Jucăușe”, ed. a VII-a, Palatul Copiilor Arad – Invitație+Rezultate+Filmări secțiunea Artele spectacolului

• Înscrierea la concurs se face accesând următoarele linkuri, apoi atașați Fișa de înscriere/docx și Creațiile elevilor:
• Linkurile (formularele) de înscriere la „Cuvinte jucăușe”

Reclama radio

https://forms.gle/PWUVXGkZwh1tDjFX6

Poezie – Primar

https://forms.gle/kznD26vjTSLbkWd77

Poezie – Gimnaziu. Liceu

https://forms.gle/iNYL2e9gykx6928j7

Limba noastră-i o comoară- secțiune de poezie pe orice temă dedicată exclusiv elevilor români de peste hotare (R.Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania etc)

https://forms.gle/C5FAfdKoKBfxW2SE8

Scriere dramatică

https://forms.gle/Henj3Zm8roM1xuH88

Scenografie

https://forms.gle/Ss4oom3QeiE9VPhz9

Joc de rol

https://forms.gle/TKFwWS5fHt17qg919

• Se vor respecta următoarele termene pentru toate secțiunile:
• Etapa directă se va desfășura în perioada 22-26 aprilie 2024, pentru participanții din județul Arad – în vederea participării contactați profesorii coordonatori
• Expedierea creațiilor din etapa indirectă: până în 26 aprilie 2024
• Jurizarea creațiilor: 8 – 17 mai 2024
• Anunțarea rezultatelor și expedierea premiilor:  3 – 7 iunie 2024

ACTIVITATEA NR.3 Festivalul Copiilor /Primăverii Dor de primăvară, dor de Eminescu, Ediția a III- a (duminică, 21 aprilie 2024 – Sân Mihai- Локве). La Festival pot participa școlile cu predare în limba română din R. Serbia, societățile și căminile culturale, respectiv copii și tineri cu vârsta cuprinsă între 5 – 18 ani.

Tradiții/obiceiuri/dramatizări (categoria I – IV, V –VIII și liceu)

Poezie (categoria I –IV,V – VIII și liceu)

Soliști vocali (categoria I –IV, V – VIII și liceu)

Grup vocal/cor (categoria I –IV, V – VIII și liceu)

La fiecare secțiune și categorie (I-IV, V-VIII, și liceu -ciclu școlar) pot participa 2 elevi cu o poezie sau un cântec, grupul vocal/cor cu două piese muzicale, iar secțiunea tradiții/obiceiuri/dramatizări, prezentarea este de maxim 15 minute

Înscrierile se fac în baza completării fișei de participare până la data de 15 aprilie 2024, la adresa de email: romanii.independenti@gmail.com, natalia.stan.cernauti@gmail.com Informații suplimentare la tel. 0644902249 sau 0641195384 https://ris.org.rs/festivalul-copiilor-primaverii-dor-de-primavara-dor-de-eminescu-2024-la-san-mihai/

INVTITAȚIA NR. 4.Despre (opțional) ÎNSCRIERI ÎN ASOCIAȚII ALE CADRELOR DIDACTICE din România, R.Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria și despre ARTICOLE ÎN PUBLICAȚII cu ISBN și/sau ISSN

I. PENTRU COLEGII DIN ROMÂNIA: Înscriere în AGIRo, asociație profesională pentru învăţători, educatoare și profesori de la ciclul gimnazial şi liceal și/sau publicare articole cu ISBN / ISSN.

Cotizaţia anuală este de 25 lei. Dacă achitați pentru mai mulți ani atunci faceți calculul 25 X nr. de ani.

și/sau

Taxa de publicare este 30 lei pentru fiecare articol. Calculați 30 X numărul de articole. Pot fi pe orice temă și să fie în Word de 1 – 3 pagini.

Suma totală rezultată se depune în contul ASOCIAŢIA GENERALĂ A ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA, cod fiscal 23564572, cont CEC Bank Arad (sucursala Bdul. Revoluţiei nr. 5-7), cod IBAN RO32CECEAR0137RON0355948. Plata se poate face online de pe card sau de la ghișeele bancare sau prin mandat poștal. După achitare trimiteţi atașate, pe adresa asociatiainvatatorilor@gmail.com  cererea care o puteți descărca de aici și completată în Word, articolele și dovada scanată sau print-screen-ul documentului de plată (precizând și pentru ce an/ani s-a achitat). Vă vom trimite apoi adeverinţele de membru corespunzătoare.

II. PENTRU COLEGII DIN R.MOLDOVA: Aderarea online  AGIRoMd – AO Asociația Generala a Învățătorilor din România, filiala din Republica Moldova, 2024

Atenție! Formularul se completează doar de membrii noi 

https://forms.gle/mrmvDVL1Pn53mUFe6

https://www.facebook.com/groups/agiromd

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfKbUPE84srj5ex-2s3lrrX0nJu4r5Gb31GJuspJ-00jprJkQ/viewform

III. PENTRU COLEGII DIN UCRAINA:

Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Cernăuţi:

mpiligach@gmail.com https://www.facebook.com/mpilihach

https://www.facebook.com/oxana.medvedi

Asociația cadrelor didactice de etnie română din regiunea Odesa:

https://www.facebook.com/acadero , avero.acadero@gmail.com https://www.facebook.com/mihail.mecineanu

Pentru colegii din Transcarpatia:

https://www.facebook.com/viorika.shiman

IV. PENTRU COLEGII DIN SERBIA:

https://www.facebook.com/dragan.stojanjelovic

https://www.facebook.com/ziva.momirovic

https://www.facebook.com/natalia.stan.35

V. PENTRU COLEGII DIN UNGARIA:

Sucursala din Ungaria a AGIRo -președinte Lucian Olteanu luciolteanu@gmail.com

5.Despre activitățile AGIRo din vara 2024

În puține zile vom începe înscrierile la congrese și școli de vară. Probabil la Chișinău vom avea activitate în ultima săptămână din iulie, iar la Eforie Sud în prima săptămână din august 2024.

Comunicați doar la adresa asociatiainvatatorilor@gmail.com