www.Învăţători.ro

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România

„Limba română”- vechiul și adevăratul nume al limbii băștinașilor din R.Moldova și regiunile Odessa, Cernăuți și Transcarpatia din Ucraina

Am scris despre „Limba română în regiunea Odessa, Ucraina”

COMENTAȚI, DESCĂRCAȚI ȘI DISTRIBUIȚI:

Descărcați de aici Limba română în Regiunea Odessa

„Limba română”- vechiul și adevăratul nume al limbii băștinașilor din R.Moldova și regiunile Odessa, Cernăuți și Transcarpatia din Ucraina

CUPRINDE DOCUMENTE:

  • de la cronicarii, voievozii și mitropoliții vechii Moldove și până la profesorii majorității școlilor din satele românești/moldovenești din regiunea Odessa;
  • de la Ștefan cel Mare, Cantemir și Mateevici până la Academia și Curtea Constituțională a R.Moldova;
  • dar și de la Stalin și până la Smirnov, Voronin și Anatoloii Fietiesku;
  • cererile profesorilor din majoritatea școlilor românești/moldovenești din regiunea Odessa;
  • răspunsul ministerului educației de la Kiev privind unificarea programelor școlare.

Veți găsi mai jos peste sute de documente care spulberă minciuna fluturată în Transnistria și partea din Basarabia aflată în componența Ucrainei cum că „român” este un nume folosit de moldoveni doar după 1859. Toate documentele ce le voi prezenta sunt scrise exclusiv în Moldova până la 1850 și în gubernia Basarabia și toate arată că de la descălecare i se spune „Moldovlahia”, adică Țara Românească a Moldovei, „cealaltă Valahie”, adică cealaltă țară românească, iar locuitorilor/limbii li se spune explicit „români/ românească” sau „valahi”, adică români. Veți găsi și câteva documente scrise de străini care spun același lucru despre numele Moldova, moldoveni și limba lor. NU am pus aici niciun document scris în Muntenia sau Transilvania sau în Balcani care arată același lucru. M-am limitat doar la documente scrise de moldoveni în chiar Moldova, Basarabia, Bucovina și Transnistria. Veți găsi explicații ale moldovenilor cum că de la începuturi s-au autoidentificat ca „români”, un „brand”, un nume care arăta că sunt urmașii stăpânilor lumii: romanii. Cum era să nu își zică „romani/români” singurii vorbitori ai unei limbi romanice din zonă când mai toți din jurul lor își doreau să fie socotiți urmași ai stăpânilor lumii? (Vezi Bizanțul ca „a doua Romă”, Moscova ca „noua/ a Treia Romă” cu un țar -adică Cezar, Mehmet al II-lea ca „kayser-i Rum”- Cezar al Romanilor, Bulgaria ca „a treia Romă” și cu un țar-adică Cezar, grecii care pretindeau că sunt „romei”- adică romani, Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană cu un kaiser – adică un Cezar. În anul 212 împăratul Caracalla dă cetățenia romană tuturor oamenilor liberi din imperiu. Când un cetăţean al imperiului călătorea în lume şi se trezea în faţa vreunei ameninţări nu avea decât să rostească formula „Civis Romanus sum” (sunt cetăţean roman) şi beneficia de imunitate legală și privilegii administrative, electorale, migraționale și comerciale. Este de neconceput ca doar înaintașii noștri să nu fi uzat de acest nume extrem de respectabil și la care râvneau și cei care nu erau vorbitorii unei limbi romanice.

Sper ca documentele de mai jos să convingă și Kievul dar și familia Fetescu (care prin domnul Anatol dă tonul moldovenismului cultural în regiunea Odessa și prin doamna Larisa dă manualele moldovenești în aceeași regiune Odessa) ca să unifice urgent programa școlară pentru conaționalii noștri din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odessa prin renunțarea la numele „limba moldovenească” și în regiunea Odessa. Chiar domnul Fetescu înființase în 1993 Asociaţia Naţional-Culturală Românească (РУМУНСЬКА) din Regiunea Odesa (vezi http://b2btoday.com.ua/id/2562473 ). Nu știm ce l-a făcut să schimbe în 1998 numele asociației în „moldovenească”. Din 1990 şi până în 1997 și pe diplomele de absolvire din şcolile conaționalilor noștri din regiunea Odessa era trecută ca şi limbă de studiu LIMBA ROMÂNĂ. Din 1998, la intervenția aceleiași familii, pe diplome apare „moldovenească” și în paranteză „română”, iar din 2000 pe diplome apare doar „moldovenească”.

De menționat că în TOATE școlile din R.Moldova se studiază după 1990 „limba română” așa ca în România și ca în regiunile Cernăuți și Transcarpatia. De salutat declarațiile recente ale Excelenței Sale, Domnul Oleksandr Bankov, Ambasador al Ucrainei în România, comform căruia, cităm: • „pentru noi nu există limba moldovenească. Cei din România și Moldova vorbesc o singură limbă”, • ”românii și moldovenii (din Ucraina) sunt împărțiți politic”, („для нас не існує молдовської мови. в румунії та молдові говорять однією мовою”, • „румун та молдован [в україні] розділено політично”). De remarcat și că Universitatea Umanistă de Stat din Izmail pregătește profesorii pentru aceste școli în limba română (specialitatea „Limba și literatura română și engleză”). Trist că după absolvirea acestei universități, profesorii tineri merg în școli să predea „limba moldovenească” ca să îi fie pe plac doamnei Fetescu de la inspectoratul școlar din regiunea Odessa. Chiar și Ministerul Educației din Kiev, prin ordinul din 17 septembrie 2019 dă o listă de specializări pentru învățământul superior în care scrie „limba română/moldovenească” fără să mai recunoască o limbă moldovenească distinctă de cea română. Sperăm ca ministerul educației de la Kiev să se impună și în fața familiei Fetescu din regiunea Odessa și să unifice programa școlară destinată conaționalilor noștri de acolo sub numele științific al limbii, „limba română”.

LA MULȚI ANI!

Asociația Generală a Învățătorilor din România;

Asociația Generală a Învățătorilor din România–filiala R.Moldova;

Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia;

Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Regiunea Cernăuți, Ucraina;

Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Regiunea Odessa, Ucraina;

asociațiile și sucursalele județene ale Asociației Generale a Învățătorilor din România

vă urează

UN AN NOU FERICIT!

LA MULȚI ANI!

agiro la multi ani 2020

Pe urmele „Dăscăliței” lui Goga

Simpozionul Internațional „Portrete de dascăli”, ediția a XIV-a, 31 octombrie – 3 noiembrie 2019, din Maramureș, ne-a purtat prin Baia Mare, Șișești, Desești, Sighetu Marmației, Săpânța, dar și prin Slatina și Apșa de Mijloc din Transcarpatia, Ucraina.
În Baia Mare am avut norocul și onoarea să o întâlnim pe doamna Natalia Fornvald, inspector la IȘJ Maramureș, un om deosebit care ne-a însoțit în Bontăieni, satul în care a trăit și predat Aurelia Rusu, „Dăscăliţa” lui Goga.
În curtea bisericii din Bontăieni, în liniştea tulburată doar de dangătul clopotelor, îşi duce somnul de veci un personaj demn de un roman: „Domnişoara” sau „Dăscăliţa”. Din poza veche, zâmbeşte discret şi trist, o tânără blondă, de o frumuseţe răpitoare. Iar dedesubt, sunt scrijelite două versuri a lui Octavian Goga, din poezia „Dăscăliţa”: „Iar vântul spune crengilor plecate / Povestea ta, frumoasă domnişoară…”. Un semn al unei mari iubiri neîmplinite, dar care trece dincolo de moarte. În comuna memorandiştilor şi a „Leului” Vasile Lucaciu, Şişeşti, povestea „Domnişoarei” e astăzi un amestec de basm şi legendă.
Dăscăliţa, de Octavian Goga
 
Când, tremurându-şi jalea şi sfiala,
Un cânt pribeag îmbrăţişează firea,
Şi-un trandafir crescut în umbră moare,
Şi soare nu-i să-i plângă risipirea,
Eu plâng atunci, căci tu-mi răsai în zare,
A vremii noastre dreaptă muceniţă,
Copil blajin, cuminte prea devreme,
Sfielnică, bălaie dăscăliţă.
 
Ca strălucirea ochilor tăi limpezi,
Poveste nu-i mai jalnic povestită,
Tu eşti din leagăn soră cu sfiala,
Pe buza ta n-a tremurat ispită.
Cununa ta de zile şi de visuri
Au împletit-o rele ursitoare,
Ca fruntea ta nu-i frunte de zăpadă,
Şi mână nu-i atâtea ştiutoare.
Moşnegi, ceteţi ai cărţilor din strană,
Din graiul tău culeg învăţătură,
E scrisă parcă-n zâmbetele tale
Seninătatea slovei din scriptură.
În barba lor, căruntă ca amurgul,
Ei strâng prinosul lacrimilor sfinte,
Căci văd aievea întrupat ceaslovul
În vorba ta domoală şi cuminte.
La tine vin nevestele să-şi plângă
Feciorii duşi în slujbă la-mpăratul,
Şi tu ascunzi o lacrimă-ntre slove,
În alte ţări când le trimiţi oftatul…
Şi fete vin, să le-nfloreşti altiţa,
La pragul tău e plină ulicioara,
Şi fetele îşi şopotesc în taină:
„Ce mâini frumoase are domnişoara!“.
… Aşa, grijind copiii altor mame,
Te stingi zâmbind în calea ta, fecioară,
Iar căpătâiul somnului tău vitreg
De-un vis deşert zadarnic se-nfioară.
Tu parc-auzi cum picură la geamuri
Un ciripit de pui de rândunică
Şi-un gând răzleţ îţi înfierbântă tâmpla,
Cu tine-adoarme-o dulce, sfântă frică.
Sfios, amurgul toamnei mohorâte
Îşi mişcă-ncet podoaba lui bolnavă,
Ca din cădelniţi fumul de tămâie,
Prelung se zbate frunza din dumbravă.
Tu stai în prag, şi din frăgar o frunză
La sânul tău s-a coborât să moară,
Iar vântul spune crengilor plecate
Povestea ta, frumoasă domnişoară…
IATĂ EMISIUNEA DE LA MARAMUREȘ TV

Buletinul AGIRo și copertele publicațiilor AGIRo din 2019

Atașez întreg Buletinul AGIRo și copertele publicațiilor AGIRo din 2019 pe care tocmai le-am expediat prin e-mail celor care ne-au trimis articole. Varianta tipărită a publicațiilor o vom distribui la întâlnirile viitoare ale AGIRo participanților și membrilor AGIRo care au achitat și taxa de publicare pentru fiecare articol. Iată publicațiile:

  • 1.În Buletinul Congresului al 42-lea al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (ISBN 978-606-46-0863-5) se găsește o retrospectivă a activităților AGIRo pe 2018 și 2019 și articole din Transcarpatia și Serbia de Răsărit.
  • 2.Simpozionul Internaţional „Portrete de dascăli” ediţia a XIII-a, 2019, volumul al XII-lea, partea I, (autori A – C) (ISBN 978-606-46-0862-8)
  • 3.Simpozionul Internaţional „Portrete de dascăli” ediţia a XIII-a, 2019, volumul al XII-lea, partea a II-a, (autori D – L) (ISBN 978-606-46-0862-8)
  • 4.Simpozionul Internaţional „Portrete de dascăli” ediţia a XIII-a, 2019, volumul al XII-lea, partea a III-a, (autori M – R) (ISBN 978-606-46-0862-8)
  • 5.Simpozionul Internaţional „Portrete de dascăli” ediţia a XIII-a, 2019, volumul al XII-lea, partea a IV-a, (autori S – Z) (ISBN 978-606-46-0862-8)
  • 6.Revista Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, 2019 (ISSN 1844 – 7899) (aici se găsesc, în ordinea alfabetică a autorilor de la A la Z, câte un articol al celor care au trimis mai mult decât un articol).
  • Descărcați și răsfoiți Buletinul Congresului al 42-lea al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România din 2019. Veți găsi o retrospectivă a activităților AGIRo pe 2018 și 2019 și articole din Transcarpatia și Serbia de Răsărit.  Buletinul AGIRo 2019

12345678101112131415

Puteți fi la curent cu activitățile AGIRo urmărind

https://invatatori.ro/

și

https://www.facebook.com/invatatori/

https://www.facebook.com/groups/grupagiro/

https://www.facebook.com/groups/Invatatori.ro/

INVITAȚIE la simpozionul internațional „Portrete de dascăli”, Baia Mare, 1 noiembrie

INVITAȚIE la simpozionul internațional „Portrete de dascăli” – ediția a XIV-a, Baia Mare, 1 noiembrie 2019.

Se pot înscrie educatoare, învățători, profesori de gimnaziu și liceu. Vom avea oaspeți colegi români din Ucraina, R.Moldova și Serbia.

Vom anunța locația exactă din Baia Mare cu o săptămână înainte. Va începe la ora 15. Există doar participare directă. Nu este obligatorie prezentarea vreunui material. Ulterior vom scoate un volum pentru cei care doresc să și publice vreun articol.

Până în 26 octombrie achitați prin depunere bancară sau mandat poștal, în contul: Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România, cod fiscal 23564572, cont CEC Bank Arad (sucursala Bdul. Revoluţiei nr. 5-7), cod IBAN RO32CECEAR0137RON0355948 suma de 55 lei (taxa de participare de 30 lei și cotizația anuală de 25 lei). Se va elibera adeverință de participare și adeverință de membru al asociației profesionale.

După ce ați achitat să trimiteți la asociatiainvatatorilor@gmail.com tabelul „MARAMUREȘ” descărcat de mai jos, completat și atașând și poza sau scanarea documentului/documentelor de plată.

Pentru deplasarea în Ucraina nu mai sunt locuri.

1 MARAMURES tabel

PS

În câteva zile vor apare publicațiile AGIRo din 2019.